• Facebook
  • Contact
  • Cariere
  • Newsletter
  • Webmail
  • ROSTeu

Întrebări şi răspunsuri frecvente

1.

Î. Ce este Orizont 2020?

R. Orizont 2020 este viitorul program cadru pentru cercetare şi inovare, care are drept obiectiv să maximizeze contribuţia cercetării şi inovării finanţată de UE pentru o creştere economică durabilă și pentru a crea noi locuri de muncă, în contextul marilor provocări cu care se confruntă Europa, precum schimbările climatice, securitatea energetică şi alimentară, sănătatea şi îmbătrânirea populaţiei. Acest lucru va fi realizat prin finanţare de-a lungul întregului lanţ valoric, de la cercetarea fundamentală până la introducerea produsului sau serviciului innovativ pe piaţă. Noul program-cadru european Orizont 2020 va fi lansat la sfârșitul anului 2013 și începutul anului 2014 pentru o perioadă de 7 ani cu un buget de circa 70 miliarde euro șiva urmări în mod sistematic finanţarea proiectelor capabile să ducă la îndeplinire obiectivele tehnice, ştiinţifice, educaţionale şi sociale asumate de statele membre prin intermediul Strategiei Europa 2020.

 

2.

Î. Care este structura programului Orizont 2020?

R. Va fi structurat pe trei piloni:

- Excelență științifică

- Poziția de lider în sectorul industrial

- Provocări societale

Celor trei componentele ale programului li se adaugă o componentă privind activitățile Centrului Comun de Cercetare (JRC).

 

3.

Î. Ce aduce nou Orizont 2020 față de programul cadru anterior?

R. Principalele elemente de noutate ale programului sunt următoarele:

- Orizont 2020 va reuni într-o manieră integrată, simplificată și flexibilă, finanțările europene dedicate până în prezent cercetării și inovării prin Programul cadru 7 (PC7), Programul pentru Competitivitate și Inovare (CIP) și Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT);

- Orizont 2020 propune un model unic de finanțare pentru toate tipurile de organizații participante;

- Orizont 2020 introduce un instrument specific pentru IMM-uri prin care se dorește ca cel puțin 20% din bugetul programului să fie direcționat către acestea;

- Orizont 2020 oferă măsuri de ‘Teaming’, ‘Twinning’ și ‘ERA-Chairs’ prin care se urmărește răspândirea excelenței și lărgirea participării din statele membre cu o performanță mai redusă în cercetare și inovare, la Orizont 2020.

Uniunea a încheiat acorduri de cooperare ştiinţifică şi tehnică cu 20 de ţări în temeiul TFUE şi cu 15 ţări în temeiul Tratatului Euratom.

 

4.

Î. Care sunt paşii în strategia UE pentru cercetare şi inovare în cadrul Orizont 2020?

R. Stabilirea obiectivelor generale, a considerentelor şi a valorii adăugate pentru Uniune, a pachetului de măsuri financiare şi a dispoziţiilor referitoare la control, monitorizare şi evaluare; un program specific unic de reguli de participare şi diseminare, de stabilire a unor modalităţi de finanţare şi de rambursare a costurilor, de stabilire a procedeelor de punere în aplicare. Comitetul pentru aspectele orizontale ale programelor Orizont 2020 se va ocupa cu ghidarea, monitorizarea şi evaluarea abordării globale a cooperării internaţionale. Se va acorda în permanenţă atenţie sensibilizării unui public mai larg cu privire la valoarea cooperării internaţionale în domeniul cercetării şi inovării.

 

5.

Î. Cum se vor dezvolta IMM-urile cu capacitate de inovare în cadrul programului Orizont 2020?

R. Inițiativa emblematică „O Uniune a inovării” include angajamentul de a asigura participarea intensă a IMM-urilor la Orizont 2020. IMM-urile au un potențial de inovare semnificativ și capacitatea de a introduce pe piață soluții tehnologice și soluții inovatoare în materie de produse și servicii. Consolidarea abordării cu privire la IMM-uri, inclusiv intensificarea participării microîntreprinderilor, este vitală în condițiile în care Orizont 2020 sprijină societățile aflate în prezent în dezvoltare rapidă să devină societățile multinaționale de mâine.

Orizont 2020 conține o abordare integrată referitoare la IMM-uri. Prin această abordare, se estimează că o proporție de aproximativ 20 % din bugetul total combinat pentru toate provocările societale și tehnologiile generice și industriale va fi direcționată către IMM-uri. O serie de elemente noi din Orizont 2020 vor încuraja participarea IMM-urilor. Simplificarea va fi deosebit de benefică pentru IMM-uri, deoarece acestea duc deseori lipsă de resursele necesare pentru a face față sarcinilor administrative complexe. Aceasta va include stabilirea unui punct unic de contact pentru IMM-urile care doresc să participe la Orizont 2020. În egală măsură, un accent mai mare va fi pus pe activitățile de inovare care vor intensifica participarea IMM-urilor, întrucât activitățile respective sunt relevante în mod direct pentru acestea. Aceste măsuri orizontale vor fi completate cu acțiuni specifice pentru IMM-uri, consolidându-se sprijinul anterior oferit pentru mai multe programe într-un set raționalizat de instrumente.

 

6.

Î. Cum va putea fi utilizat noul instrument pentru IMM-uri?

R. În primul rând, un nou instrument pentru IMM-uri, bazat pe modelul SBIR (Small Business Innovation Research- Inițiativa pentru cercetarea în întreprinderile mici) va fi utilizat în mod coerent la nivelul tuturorprovocărilor sociale, precum și pentru tehnologiile generice și industriale. Instrumentul vapermite IMM-urilor să își prezinte ideile cele mai inovatoare pentru soluționarea provocărilorde la nivelul Uniunii. Instrumentul va satisface nevoile tuturor IMM-urilor, furnizând soluțiiinovatoare pentru provocări specifice, indiferent dacă inovările sunt orientate spre înaltatehnologie și spre cercetare sau spre aspecte sociale sau servicii, prin următoarele caracteristici:

– Numai IMM-urile vor fi autorizate să solicite finanțare prin acest instrument dedicat.Acestea pot aduce și alți parteneri, dar una dintre principalele noutăți ale acestui instrument este că sunt admise proiectele cu un singur participant;

– Sprijinul va fi acordat în faze diferite. O fază de fezabilitate va permite o evaluare a potențialului proiectului. Sprijinul ulterior va fi acordat indirect prin intermediul unor servicii, precum sprijinul pentru accesul la capitalul de risc, sprijin pentru inovare sau achiziții publice.

În al doilea rând, în „Inovarea în IMM-uri” este inclusă o activitate specifică pentru IMM-urile cu preocupare intensă pentru cercetare. Aceasta va sprijini următoarea etapă din cadrul programului Eurostars, implementat în parteneriat cu statele membre. Vor fi prevăzute măsuri care să consolideze capacitatea de inovare a IMM-urilor, cum ar fi crearea de rețele și brokerajul, și care să permită de asemenea IMM-urilor să beneficieze de tehnologie, intrând în legătură cu cercetători și inovatori din întreaga Europă.

În al treilea rând, prin componenta „accesul la finanțarea de risc” se va pune accentul pe IMM-uri, după cum a solicitat Parlamentul European și Consiliul European. Pentru mecanismul de împrumut, se va  recurge la intermediari financiari la nivel național și regional. Mecanismul de capitaluri proprii se va axa pe investiții în faza de început, cu posibilitatea de a realiza investiții în faza de extindere și de creștere, împreună cu mecanismul de capitaluri proprii din cadrul programului pentru competitivitatea întreprinderilor și a IMM-urilor (COSME).

 

7.

Î. De ce este importantă atragerea IMM-urilor pentru participare în Orizont 2020?

R. IMM-urile sunt considerate ca fiind principalele motoare ale inovării prin capacitatea lor de a transforma rapid și eficient ideile noi în activități economice de succes. IMM-urile servesc drept intermediari importanți pentru externalizarea cunoștințelor, aducând rezultatele cercetării pe piață.

IMM-urile au un rol activ în toate sectoarele economiei.Toate tipurile de IMM-urile pot să inoveze. Acestea trebuie încurajate și sprijinite să investească în cercetare și inovare. În acest sens, ele ar trebui să poată valorifica întregul potențial de inovare al pieței interne europene și al Spațiului European de Cercetare (SEC), pentru a crea noi oportunități de afaceri în Europa și dincolo de granițele acesteia și pentru a contribui la găsirea unor soluții la provocările societale esențiale.

 

8.

Î. Cum anume va fi sprijinită participarea IMM-urilor la Orizont 2020?

R. IMM-urile vor fi sprijinite în întregul program-cadrul Orizont 2020. În acest scop un instrument specific pentru IMM-uri va furniza sprijin neîntrerupt, în etape care să acopere întregul ciclu de inovare. Instrumentul pentru IMM-uri se va adresa tuturor tipurilor de IMMuri inovatoare care dovedesc o ambiție puternică de a se dezvolta, crește și internaționaliza. Acesta va fi furnizat pentru toate tipurile de inovare, inclusiv inovații la nivelul serviciilor, în sectoare non-tehnologice dar și la nivel social. Scopul este de a dezvolta și capitaliza potențialul de inovare al IMM-urilor pentru a acoperi deficitul de finanțare pentru activitățilede cercetare și inovare în stadiu de început cu risc ridicat, stimulând inovațiile și crescând șansele de comercializare ale rezultatelor cercetării în sectorul privat. Pentru toate obiectivele specifice privind provocările societale și poziția de lider în ceea ce privește tehnologiile industriale se va utiliza instrumentul specific pentru IMM-uri și se vor aloca fonduri în această direcție.

- Se va acorda sprijin pentru IMM-urile care efectuează cercetare în mod intensiv. Scopul este de a promova inovarea orientată către piață a IMM-urilor care desfășoară activități de cercetare și dezvoltare. O acțiune specifică va viza IMM-urile care efectuează cercetare în mod intensiv în sectoare de înaltă tehnologie, care demonstrează că au capacitatea de a exploata din punct de vedere comercial rezultatele proiectului.

- Se va consolida capacitatea de inovare a IMM-urilor. Vor fi sprijinite activități de asistență în implementare și de completare a măsurilor specifice în favoarea IMM-urilor din întregul program-cadru Orizont 2020, în special pentru consolidarea capacității de inovare a IMM-urilor.

- Se va sprijini inovarea orientată către piață pentru a îmbunătăți condițiile cadru pentru inovare și pentru a aborda obstacolele specifice care împiedică, în special, creșterea IMM-urilor inovatoare.

 

9.   

Î. Ce înseamnă Pilonul I „Excelenţă ştiinţifică”?

R: Pilonul I „Excelenţă Ştiinţifică” va finanţa cercetarea de cea mai bună calitate prin competiţie.
Sunt prevăzute patru programe:

Consiliul European pentru Cercetare (ERC) va finanţa (ca şi FP7) cercetarea de frontieră, fiind prevăzute aceleaşi cinci scheme de finanţare (regulile de eligibilitate nu sunt încă disponibile la acest moment):
•    Granturi de start;
•    Granturi de consolidare;
•    Granturi avansate;
•    Granturi sinergetice;
•    Validarea conceptului

Tehnologii viitoare şi emergente (FET) va finanţa proiecte cu potenţial ridicat/risc ridicat, cu important impact tehnologic şi social. Trei tipuri de proiecte FET au fost propuse:
•    „Deschise”: Cercetare colaborativă pentru ştiinţă şi tehnologie vizionare „în faşă” şi cu risc ridicat;
•    „Proactive”: Sprijin pentru teme şi comunităţi emergente;
•    „Pilot”: Abordarea unor mari provocări interdisciplinare în ştiinţă şi tehnologie (de exemplu Grafen respectiv Creierul Uman, lansate în ianuarie 2013)

Acţiunile Marie Sklodowska Curie vor oferi oportunităţi de mobilitate şi carieră pentru cercetători (atât din industrie, cât şi din aria academică) din Europa şi din spaţiul extra-european. Schema Orizont 2020 va oferi o raţionalizare a schemelor FP7 după cum urmează:
•    Reţele inovative de instruire (ITN);
•    Schimburi de personal de cercetare şi inovare (RISE) va include schemele FP7 IAPP şi IRSES;
•    Burse individuale (FI) va include schemele FP7 IEF, IOF, IIF şi CIG;
•    Activităţi individuale de co-finanţare: sinergii cu fondurile structurale.

Programul Infrastructuri de Cercetare va promova potenţialul inovativ al infrastructurilor de cercetare şi capitalul lor uman, va întări politica europeană a infrastructurilor de cercetare şi a cooperării internaţionale şi va implementa infrastructurile europene de cercetare pentru 2020 şi după.

10.   

Î. Ce gen de activităţi vor fi vizate de Pilonul II „Poziţia de lider în sectorul industrial”?
R: Al doilea pilon va sprijini trei tipuri de activităţi:
- Poziţia de lider în tehnologii generatoare de nou şi industriale (LEIT)
•    ICT, nanotehnologii, materiale, biotehnologii, tehnologii de fabricaţie, tehnologii spaţiale
- Acces la finanţarea de risc
•    Sprijinirea finanţării private şi capital de risc pentru cercetare şi inovare
- Inovare în IMM-uri
•    Promovarea tuturor formelor de inovare în toate tipurile de IMM


11.    

Î. Ce sunt Tehnologiile-cheie generatoare de nou (Key Enabling Technologies - KET)
R: Tehnologiile-cheie generatoare de nou (Key Enabling Technologies - KET) cuprinse în al doilea pilon „Poziţia de lider industrial” sunt tehnologii de înalt nivel al cunoştinţelor şi cu un puternic caracter de cercetare-dezvoltare care promovează inovarea în societate şi economie. Ele sunt tehnologii interdisciplinare care acoperă şi integrează sectoare diferite. Următoarele tehnologii sunt parte din KET şi vor fi acoperite de pilonul „Tehnologii industriale”
•    fotonică
•    tehnologii de fabricaţie
•    biotehnologii
•    materiale avansate
•    micro/nanoelectronică
•    nanotehnologii

12.  

Î. Ce arie acoperă domeniul Biotehnologii?
R: Clasificarea clasică a biotehnologiilor în albe, roşii şi verzi a avut drept corespondent în FP7 temele NMP, HEALTH şi KBBE.
Aşa-numitele „biotehnologii albe”, legate de procese, vor deveni în Orizont 2020 o temă specifică în pilonul II „Poziţia de lider industrial”, fiind articulate în trei arii diferite:
•    Propulsarea biotehnologiilor durabile de vârf, ca motor al inovării viitoare;
•    Produse şi procese industriale bazate pe biotehnologii;
•    Tehnologii de platformă inovative şi competitive.
Celelalte două categorii de biotehnologii, legate de HEALTH şi KBBE, vor fi găsite la Provocările Societale corespunzătoare.

 

13.

Î. Ce se va întâmpla cu programul Ştiinţa în Societate din Programul-Cadru 7?
R: Programul „Ştiinţa în Societate” a fost schimbat în „Ştiinţa cu şi pentru societate”, cu un buget de 421 milioane EUR, 0,6% din bugetul total al Orizont 2020.
Scopul principal al acestui program este de a crea o legătură între ştiinţă şi societate, făcând ştiinţa atractivă pentru oameni. Acest program va fi în afara celor trei piloni ai Orizont 2020.
 

14.

Î. Unde pot găsi subiectul „Cooperare Internaţională” în Orizont 2020?
R: Deşi „Cooperare Internaţională” din FP7 a fost a 7-a activitate din Programul Capacităţi, în Orizont 2020 acesta va fi înglobat în a 6-a Provocare Societală, „Europa într-o lume aflată în schimbare − Societăţi favorabile incluziunii, inovatoare şi reflexive”, cu acţiuni de creare de reţele/parteneriate şi de sprijin.
În afară de această amplasare specifică, în noul Program vor mai fi activităţi transversale sub cei doi piloni „Poziţia de lider industrial” şi „Provocări Societale”, de exemplu proiecte cu participare impusă/preferenţială a unei a treia ţări.
Cooperarea Internaţională are deasemeni un rezultat şi asupra pilonului „Excelenţă ştiinţifică”; de fapt, atât acţiunile Marie Sklodowska Curie şi Consiliul European pentru  Cercetare (ERC) sunt deschise pentru cercetătorii internaţionali, iar Infrastructuri de Cercetare are o viziune globală.

 

15.
Î. Diverse tipuri de proiect: Cercetare-Dezvoltare şi Apropierea de Inovare
R: În FP7, cofinanţarea era diferită funcţie de tipul de activitate (de exemplu, cercetare/dezvoltare tehnologică, proptotip şi alte activităţi). În Orizont 2020 va fi o finanţare fixă unică pentru toate proiectele şi pentru fiecare tip de activitate. Singura diferenţă va fi între proiectele de cercetare-dezvoltare (R&D) şi proiectele de tip „apropiere de piaţă (sau de inovare)” – „Close-to-market”, „Close-to-Innovation”, pe baza tipului de beneficiar.
Proiectele cercetare-dezvoltare sunt caracterizate prin cercetare de bază, dezvoltare tehnologică şi integrare, în timp ce proiectele tip „apropiere de inovare” au drept scop producerea de planuri sau proiecte pentru produse, procese sau servicii noi, perfecţionate. Ca proximitate a acestor proiecte cu piaţa, ele vor include realizarea de prototipuri, demonstrare, validarea produsului-pilot şi replicarea.
Pentru proiectele tip „apropiere de piaţă” cuantumul de finanţare este diferit funcţie de beneficiar. Pentru organizaţiile non-profit, acest cuantum este 100%, în timp ce pentru agenţii economici din industrie şi IMM-uri este de 70%.


16.
Î. Unde s-a redus birocraţia în Orizont 2020?
R: În Orizont 2020 intervalul de acordare a finanţării (time to grant) va fi de scurtat la 8 luni (faţă de 1 an la FP7), din care 5 luni pentru informarea aplicanţilor de către Comisie şi 3 luni pentru negocierea şi semnarea acordului de grant. Sunt prevăzute derogări pentru proiectele tip Consiliul European pentru  Cercetare (ERC).
Mai mult, metoda de calcul al costurilor indirecte a devenit aceeaşi pentru toate tipurile de aplicanţi şi activităţi (25% pentru costurile indirecte, excluzând subcontractarea şi terţele părţi)

 

17.

Î. Care sunt cuantumurile de finanţare?
R: În noul Program este prevăzut un singur cuantum, indiferent de tipul de beneficiar. Pentru proiectele de cercetare cuantumul este fix, de 100% din costuri, în timp ce pentru proiectele tip „apropiere de inovare”, cuantumul este de 100% pentru organizaţiile non-profit, în timp ce pentru agenţii economici din industrie şi IMM-uri este de 70%. Costurile indirecte sunt de 25% atât pentru organizaţiile non-profit, cât şi pentru agenţii economici din industrie şi IMM-uri.

Tipul de organizaţie

Tipul de proiect

Cercetare-dezvoltare

Apropiere de inovare

Non-profit

Costuri directe 100%

Costuri indirecte 25%

Costuri directe 100%

Costuri indirecte 25%

Agenţi economici din industrie, IMM-uri, organizaţii bazate pe profit

Costuri directe 100%

Costuri indirecte 25%

Costuri directe 70%

Costuri indirecte 25%

 

18.
Î. Ce bonusuri se acordă?
R: Propunerea făcută de Consiliu a introdus eligibilitatea unui sistem de bonusuri care permite o remunerare suplimentară de până la 8000 EUR pe an pe persoană pentru coordonator sau pentru cercetătorul principal. Acest bonus va fi considerat drept cost eligibil numai dacă face parte din practicile uzuale de remunerare ale participantului, pentru toate proiectele (naţionale şi internaţionale).


19.
Î. Rezultatele cercetării vor fi obligatoriu de domeniul public?
R: Accesul liber al publicului la rezultatele cercetării va fi asigurat în scopul de a facilita şi promova circulaţia informaţiei şi utilizarea acesteia.
Propunerea Comisiei de face obligatoriu Accesul Liber (Open Access) a fost considerată prea ambiţioasă şi de aceea s-a operat unele modificări, cum ar fi distincţia între publicaţii şi rezultate. Publicaţiile rezultate din proiectele finanţate de Orizont 2020 trebuie să fie cu acces liber („open”) şi costurile asociate pot fi eligibile. Pentru datele şi rezultatele cercetării, accesul liber nu este obligatoriu şi este legat de Drepturile de Proprietate Intelectuală (Intellectual Property Rights - IPR).


20.
Î. Care sunt elementele de etică?
R: Etica cercetării (de exemplu celulele stem ale embrionului) şi normele acesteia au rămas neschimbate faţă de cele din FP7. Toate cercetările trebuie să respecte principiile etice şi legislaţia specifică naţională, internaţională şi a UE, inclusiv Carta UE a Drepturilor Fundamentale şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Opiniile Grupului European de Etică în Ştiinţă şi în Noile Tehnologii  vor fi luate în considerare.

 

21.

Î. Există o cerinţă specifică cu privire la natura organizaţiei care reprezintă Statul Membru cu Performanţă Redusă (SMPR)? Este obligatorie implicarea autorităţii naţionale/regionale?

R:Cum nu există nicio obligaţie legală explicită de a condiţiona natura organizaţiei din SMPR, există totuşi obligaţia ca Planul de Afaceri (care este principalul document livrabil pentru trecerea la Etapa II) să includă angajamentul cu „autoritatea naţională sau regională”. Această obligaţie reprezintă implicarea unei „autorităţi naţionale sau regionale” cel puţin în faza de depunere a documentaţiei în Etapa I (adică a Planului de Afaceri).

Pe baza celor de mai sus, este de aşteptat ca asemenea cerinţe să fie cel mai bine îndeplinite prin stabilirea unui parteneriat cu o „autoritate naţională sau regională” în fazele iniţiale ale procesului Teaming.

 

22.

Î: Există vreo limitare a numărului de parteneri dintr-un SMPR care pot participa?

R: Principalul aplicant (şi în acelaşi timp coordonatorul) dintr-un SMPR este de aşteptat să fie reprezentat de o singură organizaţie.Totuşi, o asemenea organizaţie ar putea reprezenta un grup de entităţi din SMPR, care acţionează ca o singură organizaţie.

 

23.

Î: Organizaţia participantă din SMPR poate fi din sectorul public, sau privat?

R: Programul nu face distincţie între caracterul special (public sau privat) al organizaţiei, ci doar prevede, pe bază de exemplu, că organizaţia participantă din SMPR poate fi „o autoritate naţională sau regională, sau o agenţie de cercetare la nivel naţional sau regional”.

Neexcluzând şi alte situaţii, se consideră preferabil şi se încurajează ca propunerile Teaming să fie coordonate de autorităţi naţionale/regionale sau de către o agenţie de cercetare. Se consideră că astfel de organizaţii sunt cel mai bine plasate pentru a asigura o finanţare naţională sau europeană (ESIF) pentru implementarea viitorului Centru de Excelenţă (CdE).

 

24.

Î: Care este rolul principal şi activitatea pe care urmează s-o desfăşoare instituţia de excelenţă în cercetare-inovare?

R: Un rol-cheie al organizaţiei avansate de parteneriat va fi de a contribui la stimularea şi dezvoltarea potenţialului de cercetare-inovare al unui SMPR sau al unei regiuni cu performanţă redusă, prin împărtăşirea expertizei pe care a acumulat-o, a reputaţiei dobândite, a accesului la reţelele internaţionale şi a experienţei în managementul şi administrarea într-o arie specifică a cercetării-inovării.  Acest rol se va manifesta prin parteneriatul direct şi implicarea în crearea unui CdE într-un SMPR.

Este esenţial pentru parteneriatul proiectului ca acesta să propună diverse activităţi şi moduri de implicare care să vizeze atingerea obiectivului principal.

 

25.

Î: Instituţia de excelenţă în cercetare-inovare poate primi remunerare financiară dintr-un proiect Teaming, şi ce tipuri de costuri sunt acoperite printr-un asemenea proiect?

R: În afara costurilor pentru infrastructuri şi echipamente mari (care nu pot fi finanţate prin Orizont 2020), programul nu limitează dimensiunea sau tipul costurilor care pot fi alocate oricăruia dintre parteneri într-un proiect Teaming. Costuri juridice, pentru schimburi de personal, alocaţii de călătorie, costuri asociate asigurării expertizei şi accesului la resurse fizice şi umane sau costuri de personal, sunt câteva exemple de costuri tipice care sunt vizate pentru finanţare în proiectele Teaming.

 

26.

Î: O propunere de proiect Teaming poate fi făcută de o organizaţie care în prezent administrează un CdE sau în trecut a fost responsabilă cu înfiinţarea unui CdE?

R: Da. Nu există limitări cu privire la experienţa trecută în managementul/înfiinţarea de Centre de Excelenţă.

 

27.

Î: Prin ce mijloace, în ce formă, de către cine şi la ce nivel trebuie făcut angajamentul pentru resurse financiare (infrastructură, echipament etc.)?

Cu privire la mijloacele prin care trebuie făcut angajamentul, în afara contribuţiei CE aduse în Etapa II, este de aşteptat ca finanţarea costurilor să fie făcută din alte surse. Fondurile Europene Structurale şi de Investiţii (ESIF) pot constitui un exemplu. Aceasta înseamnă că orice alte surse de finanţare naţionale sau private pot fi accesate.

Programul nu stipulează forma în care trebuie făcut acest angajament, conferind astfel flexibilitate. O variantă ar fi prin intermediul unui memorandum sau o înţelegere cu caracter juridic, în orice caz acest angajament rămânând o parte integrantă a asigurării ducerii la bun sfârşit a unui asemenea proiect. Din această cauză, este de aşteptat ca în evaluarea Planului de Afaceri, să se urmărească modul în care acest angajament este susţinut printr-un grad cât mai ridicat de certitudine.

În ceea ce priveşte cine trebuie să-şi asume acest angajament, entitatea vizată este o autoritate la nivel regional sau naţional.

Cu privire la nivelul angajamentului financiar aşteptat, acesta trebuie să fie suficient, astfel încât să asigure implementarea proiectului la un nivel de aşteptare rezonabil. Evaluarea Planului de Afaceri va pleca de la aşteptarea conform căreia orice angajament financiar trebuie să respecte proiecţiile bugetare şi priorităţile relevante.

Trebuie deasemeni observat că „relevanţa” şi „aplicabilitatea” utilizării Fondurilor Europene Structurale şi de Investiţii (ESIF) nu este determinată de acest program, ci de către legislaţia şi politicile relevante asociate implementării ESIF şi adoptate de CE şi de Statele Membre (vezi, de exemplu, reglementările relevante, Programele Operaţionale şi Strategiile de Specializare Inteligentă ale Statelor Membre implicate).

 

28.

Î: Apelul se referă la crearea sau modernizarea Centrelor de Excelenţă. Cum se poate defini un CdE în sensul acestui apel?

R: Nu există o definiţie specifică a unui CdE, ceea ce permite o abordare flexibilă. Proiectele Teaming vor trebui să demonstreze potenţialul de cercetare cât şi potenţialul de exploatare a inovării, precum şi potenţialul impact economic şi regional, care decurge.

 

29.

Î: Aceleaşi criterii de eligibilitate şi evaluare din cadrul general al programului vor fi aplicate atât în Etapa I cât şi în Etapa II a propunerii Teaming?

R: Criteriile de eligibilitate şi evaluare detaliate în Programul de Lucru (Work Programme) vor fi acelea care vor sta la baza finanţării contractelor pentru Etapa I a propunerilor Teaming. Pentru Etapa 2, criteriile de evaluare preliminare sunt excelenţa ştiinţifică, impactul asupra inovării şi calitatea planului de implementare propus. Odată cu asigurarea consistenţei cu criteriile de eligibilitate şi evaluare prezentate în Programul de Lucru, Comisia Europeană poate stabili criterii de evaluare suplimentare pentru a asigura faptul că numai propunerile care îndeplinesc cel mai bine obiectivele programului, vor accede la Etapa II.

 

30.

Î: Ce se întâmplă dacă până la momentul evaluării propunerilor Teaming, Statul Membru sau regiunea din care provine aplicantul cu performanţă scăzută nu a finalizat încă Strategia de Specializare Inteligentă (SSI)?

R: Termenul-limită pentru aplicaţiile din cadrul primului apel Teaming este 17 Septembrie 2014. Actualmente, cele mai multe din SSI sunt în stadiul final de elaborare şi este de aşteptat să fie finalizate până în vara lui 2014. Totuşi, în cazul celor care nu vor fi gata în vara lui 2014, Statele Membre vor trebui să depună un plan de acţiune cu modalităţile specifice SSI şi termenele de implementare. Ţinând cont de acestea, apelul Teaming constituie un stimulent suplimentar pentru Statele Membre şi regiuni să-şi finalizeze SSI cât mai curând posibil, deoarece pe lângă faptul că SSI constituie o condiţionalitate ex-ante pentru finanţarea ESIF, alinierea unei propuneri Teaming cu Strategia de Specializare Inteligentă a Statului Membru/regiunii este un criteriu de evaluare esenţial. În general, ar fi preferabil ca SSI naţionale/regionale să fie finalizate până la momentul evaluării propunerilor Teaming (nov./dec. 2014). Totuşi, acolo unde marea majoritate a lucrului a fost făcută în termeni de pregătire a SSI sau au fost publicate drafturi aproape de final şi au fost elaborate planurile de acţiune menţionate mai sus, atunci aceste documente pot fi utilizate ca bază pentru evaluarea gradului de aliniere a propunerii Teaming la SSI naţionale/regionale.

 

31.

Î: Ce se poate afirma despre angajamentul partenerului din Statul Membru cu Performanţă Redusă în ceea ce priveşte finanţarea naţională sau din Fondurile Europene Structurale şi de Investiţii (ESIF)? Există un interval de timp pe care trebuie să funcţioneze acest angajament?

R: În cursul pregătirii Planului de Afaceri în Etapa I a proiectului Teaming, autorităţile naţionale/regionale trebuie să dovedească un puternic angajament în ceea ce priveşte suportul financiar (naţional sau ESIF) pentru noul CdE sau modernizarea celui existent. Deşi în Programul de Lucru nu se specifică un interval de timp pentru angajamentul de finanţare, ar fi de dorit ca angajamentul autorităţilor naţionale/regionale să cuprindă şi aspectul duratei, pentru a se asigura sustenabilitatea viitorului centru.

 

.

Modificat la: 2012-11-25 16:15:00