• Facebook
  • LinkedIn
  • Youtube

Discursul dlui ministru Şerban Constantin Valeca la ziua Academiei Române - 151 de ani de la înfiinţare

 

Înainte de toate doresc să adresez încă o dată mulțumiri domnului Președinte al Academiei Române acad. Valentin Vlad pentru invitația de a lua parte la acest eveniment de excepție: împlinirea a 150 de ani de la ședința inaugurală a Societății Academice Române, devenită în 1879 Academia Română și 150 de ani de la de la înființarea Bibliotecii Academiei Române.

Participarea la un astfel de eveniment este un real privilegiu, pe care-l conferă atât importanța instituțiilor aniversate, cât și a evenimentului în sine.

 

Aniversăm o pagină cu adevărat memorabilă din istoria științifică și culturală a acestei țări: cea de constituire, la scurt timp după unirea principatelor, a unei instituții emblematice în serviciul națiunii, care să reprezinte în mod unitar profilul cultural și istoric al poporului român.

Astfel, de la bun început Academia a avut ca menire recunoașterea și promovarea personalităților și a valorilor de mare prestigiu, culturale și de ordin științific, care definesc identitatea națională a poporului român.
Inițial, în 1866, a fost constituită Societatea Literară, care a devenit în 1867 Societatea Academică și a fost transformată ulterior, în 1879, în Academia Română. Înființarea Academiei propriu-zise se datorează Regelui Carol I, ales membru de onoare al Societății Academice în 1867, iar din 1879 președinte de onoare al Academiei.

 

Potrivit statutului stabilit încă de la înființare, Academia a reprezentat și reprezintă în primul rând forul suprem de recunoaştere și consacrare a personalităților din ţară afirmate în domenii culturale și științifice.
Lungul șir de personalități cărora le-a fost acordat titlul de academician pe parcursul ultimilor 150 de ani demonstrează anvergura și valoarea incontestabilă a creației culturale și științifice realizate în țara noastră în toata această perioadă.

 

Modul în care se păstrează și este îndeplinită menirea inițială a Academiei, aceea de protector și promotor al identității naționale, este reflectat de obiectivele de cercetare dominante din institutele și centrele cuprinse în aproape jumătate din cele 14 secții de cercetare ale Academiei și care se referă la limba, istoria și creația în plan cultural și științific ale acestei națiuni, ca și la mediul socio-economic și geo-politic în care ea se dezvoltă.
Operele capitale în acest sens, realizate în cadrul institutelor Academiei, sunt reprezentate fără îndoială de Dicționarele limbii și literaturii române, ca și de Tratatul de istorie a românilor. La acestea se alătură desigur studiile științifice complexe într-o gamă vastă de domenii, referitoare la evoluția spațiului economic și social din țara noastră.

 

Prin traiectoria parcursă în special în ultima jumătate de secol, Academia a căpătat însă un nou statut definitoriu: cel de pilon de referință al cercetării fundamentale din România, statut datorat mai ales cercetărilor de vârf în domenii de frontieră, derulate de institutele și centrele de cercetare afiliate secțiilor de științe de bază, dar și celor de științe ale vieții.

 

Dat fiind profilul divers, aria vastă și mai ales nivelul recunoscut, de înaltă calitate și performanță, al cercetărilor desfășurate în cele 72 de institute și centre din rețeaua proprie, Academia și-a consolidat statutul de partener și consiliator major al mediului guvernamental, în procesele decizionale complexe, desfășurate la nivelul executiv cel mai înalt, legate de elaborarea și implementarea strategiilor naționale de dezvoltare economică și socială. În acest sens, subliniez rolul major pe care Academia l-a avut în dezvoltarea Strategiei Naționale de Dezvoltare Durabilă.

 

În același timp, Academia Romana alături de academiile de ramura au reprezentat parteneri de referință ai Ministerului Cercetării si Inovării în analiza și determinarea priorităților și obiectivelor la nivel național din cadrul Strategiei și Planului Național pentru Cercetare-Dezvoltare și Inovare.
Am în vedere atât consultarea directă cu caracter permanent cu conducerea Academiei , dar și cooperarea de care putem beneficia prin intermediul reprezentanților la nivelul cel mai înalt ai Academiei în consiliile noastre consultative.

 

Am observat in ultima perioada elaborarea unor definiții ca: cercetarea din universități, cercetarea agricola din stațiuni, cercetarea in institute naționale, etc. ceea ce a condus la o falsa concurenta si o pierdere financiara si de vizibilitate a domeniului. Sistemul național de cercetare-dezvoltare este compus din unități de cercetare-dezvoltare indiferent de forma de organizare si acoperă întreaga arie a științelor fundamentale si aplicate. De aceea  pentru a pune pe deplin în valoare potențialul sistemului nostru național de cercetare, pentru a îmbunătăți performanțele și rezultatele acestuia, este esențială intensificarea colaborării dintre colectivele de cercetare din cadrul institutelor Academiei cu cele din institutele naționale de cercetare-dezvoltare și din universități. 

 

Sunt de remarcat în acest sens atât rezultatele, cât și impactul semnificativ, pe care îl au proiecte cum sunt cele din domenii legate de  tehnologiile emergente și viitoare,  realizate în colaborare de institute naționale de cercetare-dezvoltare și institute cu profil de cercetare similar din cadrul Academiei, atât în cadrul programelor naționale de cercetare, dar și în programe internaționale, cum este Orizont 2020. Pot fi date numeroase exemple reprezentative, dintre care amintim domenii cum sunt științele biologice, nano-tehnologiile, geologia sau explorările la poli.

 

Un rol cheie pentru a susține Academia în îndeplinirea misiunii sale, l-a avut Biblioteca proprie, înființată în 1867, ca bibliotecă a Societății Academice. Devenită ulterior Biblioteca Academiei, această instituție a îndeplinit de la bun început rolul de  depozitar al valorilor reprezentative pentru creația culturală şi ştiinţifică națională.

 

În prezent Biblioteca Academiei Române deține un patrimoniu impresionant,  atât ca volum, dar mai ales ca valoare. Acesta cuprinde peste 13 milioane de unităţi,  grupate în numeroase colecţii, dintre care multe sunt digitizate și pot fi consultate în regim on-line.  Patrimoniul deținut de Biblioteca Academiei devine astfel un instrument de documentare și de cercetare extrem de valoros, dar și accesibil, aflat la dispoziția comunității științifice naționale, dar și a celei internaționale.

 

La final doresc ca şi de la acest înalt pupitru să fac urmatorul enunţ: de foarte mulţi ani, încerc să determin o atitutdine prin care cercetarea să fie inţeleasă ca investiţie în viitor şi nu ca o cheltuială, iar în susţinerea acestui crez, atrag din nou atenţia: „Cine consideră că ştiinţa este scumpă poate verifica preţul.........ignoranţei”.

 

Cu credinţa că evolutia ştiinţei româneşti va servi în continuare România şi va fi în consonanţă cu dorinţa poporului roman, doresc să mă alătur celorlalți vorbitori, urând succes deplin Academiei Române, institutelor și centrelor de cercetare pe care le coordonează, precum și Bibliotecii Academiei, în menținerea și îndeplinirea în continuare a misiunii de excepție pe care o au, pe de-o parte  pentru protejarea identității naționale și dezvoltarea patrimoniului științific, istoric și cultural al poporului român, iar pe de altă parte, pentru promovarea și afirmarea la nivel internațional a acestora, în special în contextul procesului tot mai intens de globalizare, specific epocii actuale.
 

Modificat la: 2017-04-04 13:02:00