Infrastructură europeană de cercetare destinată sistemului european de observare a plăcilor tectonice
Act de înființare
- Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1732 a Comisiei din 30 octomrie 2018 de instituire a Consorțiului pentru o infrastructură europeană de cercetare destinată Sistemului european de observare a plăcilor tectonice (EPOS ERIC)
Obiective
- Principala misiune a EPOS ERIC este de a crea și de a exploata infrastructura distribuită a Sistemului european de observare a plăcilor tectonice (EPOS) și de a oferi cadrul de guvernanță pentru integrarea și coordonarea serviciilor centrale tematice.
- Astfel, EPOS reprezintă integrarea, într-o infrastructură paneuropeană, sustenabilă, permanentă a echipamentelor și instalațiilor de cercetare și monitorizare a fenomenelor aferente științelor pământului (cutremure, erupții vulcanice etc.) care să includă rețele geofizice de monitorizare, observatoare locale, laboratoare experimentale și analogice din Europa și să integreze datele satelitare.
- Consorțiul EPOS-ERIC reunește 9 state ca membri fondatori si 3 state observator. România este membru fondator al EPOS-ERIC.
Activități principale
- Asigurarea coordonării în cadrul EPOS ERIC, inclusiv aspectele juridice, guvernanța și aspectele financiare;
- Asigurarea interoperabilității, gestionarii datelor și accesului la servicii;
- Armonizarea punerii în aplicare a EPOS cu prioritățile și strategiile naționale;
- Integrarea EPOS în comunitatea științifică internațională pentru a promova serviciile EPOS;
- Promovarea formării, a stabilirii de contacte și a cooperării internaționale;
- Participarea la proiectele finanțate de UE;
România este reprezentată de Autoritatea Națională pentru Cercetare (ANC) la nivelul guvernării administrative.
Consorțiul științific românesc participant este coordonat de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor – INCDFM Bucureşti.
Beneficiile participării României la EPOS-ERIC
- Utilizarea facilitaților pentru procesarea datelor cu ajutorul unor mașini avansate de calcul ce pot oferi capacitați de procesare și modelare la scară mare; dezvoltarea unor noi instrumente de acces și procesare comună a datelor;
- Dezvoltarea unor colaborări inter și multi-disciplinare la nivel național și regional și facilitarea participării la inițiative pan-Europene;
- Implementarea de practici de tip “acces liber și nerestricționat”;
- Dezvoltarea de noi tehnologii pentru infrastructuri specifice, cum ar fi laboratoarele experimentale și observatoarele in-situ; crearea de conexiuni cu alte rețele și infrastructuri din domeniul Științelor Pământului, aici menționând științele marine, ale spațiului și ale mediului înconjurător.