Skip to content

 

Agenția Spațială Europeană (ESA) este o organizație internațională care reunește 22 de state membre, având misiunea principală de a dezvolta capacitățile spațiale ale Europei

Obiectivul acestei agenții este de a asigura că investițiile realizate în domeniul cercetării spațiale aduc beneficii cetățenilor din Europa și de pe tot globul.

Programele ESA sunt elaborate pentru a extinde cunoștințele despre planeta noastră, spațiul din apropierea acesteia și sistemul solar, contribuind totodată la dezvoltarea de tehnologii avansate, servicii satelitare și sprijinirea industriei spațiale europene. În plus, ESA colaborează strâns cu alte organizații spațiale din afara continentului european, consolidând astfel cooperarea internațională în acest domeniu strategic.

România a devenit membru cu drepturi depline al ESA în decembrie 2011, devenind al 19-lea stat care s-a alăturat acestei organizații de prestigiu. Procesul de aderare a fost formalizat prin Legea nr. 262/2011, care ratifică Acordul dintre România și ESA privind aderarea țării noastre la Convenția pentru înființarea Agenției Spațiale Europene.

Agenția Spațială Română (ROSA) a fost desemnată să reprezinte România în relațiile cu ESA și să monitorizeze aplicarea acordului, asigurând informarea Autorității Naționale pentru Cercetare – ANC cu privire la obligațiile financiare și tehnice ale României.

Conducerea ESA este asigurată de Consiliul ESA, un organism format din reprezentanții tuturor statelor membre, care se întrunește trimestrial pentru a lua decizii strategice. La un nivel superior, Consiliul se reunește la nivel ministerial o dată la 2-3 ani, iar delegațiile statelor membre sunt conduse, de regulă, de miniștrii responsabili cu cercetarea, știința și tehnologia. În cadrul acestor reuniuni, statele membre decid prioritățile ESA, participarea la programe și distribuirea bugetului.

Principiul „fair-return”, după care funcționează ESA, asigură că cel puțin 93% din contribuția fiecărui stat membru este returnată sub formă de contracte și proiecte. În cazul României, perioada de tranziție pentru acest principiu s-a încheiat în iulie 2022, ceea ce înseamnă că beneficiile investițiilor în ESA sunt acum maxime.

Proiectele derulate prin ESA sunt finanțate din contribuțiile naționale și sunt implementate de institutele de cercetare, universități și companii de tehnologie înaltă din România, promovând dezvoltarea capacităților naționale și accesul la tehnologii avansate.

Participarea României la ESA a generat beneficii semnificative, atât din punct de vedere economic, cât și științific. Sumele transferate la ESA sunt utilizate pentru finanțarea contractelor între ESA și entitățile românești, promovând astfel industria spațială națională. Printre proiectele de succes la care România a contribuit se numără dezvoltarea rachetei Vega-C, a vehiculului spațial reutilizabil Space Rider, a sondei spațiale Juice și a rachetei Ariane. Aceste realizări nu doar că promovează imaginea României pe scena internațională, dar consolidează și statutul țării noastre ca actor important în industria spațială globală.

Pe lângă beneficii economice, participarea la ESA contribuie și la avansarea cercetării și inovării. Entitățile românești implicate în proiectele ESA au acces la cele mai noi tehnologii și la resursele de cunoștințe ale organizației, ceea ce le permite să dezvolte soluții de înaltă performanță. Proprietatea intelectuală și industrială generată în cadrul acestor proiecte rămâne în România, oferind un avantaj competitiv pe termen lung.

Implicarea României în ESA este un exemplu de succes al colaborării internaționale, demonstrând că investițiile strategice în domeniul spațial aduc beneficii semnificative pe multiple planuri. Prin angajamentele sale financiare și tehnice, România își consolidează poziția în comunitatea spațială globală și contribuie la dezvoltarea cunoașterii științifice și tehnologice, în beneficiul societății.

1. Programe Obligatorii

Programele obligatorii sunt cele la care toate statele membre contribuie financiar proporțional cu PIB-ul lor. Participarea este automata și uniformă. Aceste programe acoperă activități comune fundamentale pentru dezvoltarea capacitatății spațiale europene.

A. Programul Științific (Scientific Programme – SCI)

Obiectiv: Explorarea spațiului și a corpurilor cerești prin misiuni de cercetare.

Componente:

    • Astronomie: Gaia, Euclid, Herschel, Planck
    • Fizică fundamentală: LISA Pathfinder, LISA (planificat)
    • Heliofizică: Solar Orbiter
    • Exploatarea viitoare: Athena (raze X), LISA (unde gravitaționale)

B. Bugetul General (General Budget)

Obiectiv: Acoperirea costurilor administrative și suport general pentru ESA.

Componente:

    • Relații internaționale
    • Activități de comunicare și educație
    • Strategie și politici spațiale

 

 

2. Programe Opționale

Participarea la programele opționale este voluntară. Fiecare stat membru decide la care programe dorește să participe și ce contribuție financiară alocă.

A. Explorare Umană și Robotică (Human and Robotic Exploration – HRE)

Obiectiv: Participarea Europei la explorarea Lunii și a planetei Marte.

Componente:

    • Stația Spațială Internațională (ISS): Misiunea Columbus, ATV
    • Gateway: Modulul I-Hab pentru stația lunara
    • ExoMars: Roverul Rosalind Franklin (reconfigurat după retragerea Rusiei)

B. Lansatoare (Launchers Programme)

Obiectiv: Asigurarea accesului autonom al Europei la spațiu.

Componente:

    • Ariane 6: Lansator mediu-greu modular
    • Vega-C: Lansator ușor modernizat
    • Pregătirea viitorului: Lansatoare reutilizabile, tehnologii verzi
    • Operare: Centrul Spațial Guiana (Kourou)

C. Navigație Satelitară (Navigation Programme – NAV)

Obiectiv: Dezvoltarea infrastructurii europene de poziționare GNSS.

Componente:

    • Galileo: Sistem european de navigație independent de GPS
    • EGNOS: Sistem regional de augmentare GNSS
    • FutureNAV: Cercetare și dezvoltare pentru aplicații de navigație de precizie

D. Observarea Pământului (Earth Observation – EO)

Obiectiv: Monitorizarea mediului, climei și riscurilor naturale.

Componente:

    • Copernicus: Proiecte Sentinel (imagini multispectrale, radar etc.)
    • Earth Explorers: Misiuni științifice dedicate (ex: GOCE, BIOMASS)
    • FutureEO: Inițiative experimentale și tehnologii emergente

E. Telecomunicații (ARTES – Advanced Research in Telecommunications Systems)

Obiectiv: Sprijinirea inovației în domeniul comunicațiilor prin satelit.

Componente:

    • ARTES CC: Dezvoltare industrială a echipamentelor
    • ScyLight: Comunicații optice prin laser
    • HydRON: Rețele laser de mare viteză
    • GovSatCom: Comunicații sigure pentru autorități

F. Siguranță Spațială (Space Safety Programme – S2P)

Obiectiv: Protejarea infrastructurii spațiale și a Pământului de pericolele din spațiu.

Componente:

    • Space Weather: Monitorizare activitate solară
    • Near Earth Objects (NEOs): Detectare asteroizi și comete
    • Space Debris: Urmărire și evitarea coliziunilor
    • Planetary Defence: Misiunea Hera (complementară cu DART – NASA)

G. Tehnologii Suport și Inovație (General Support Technology Programme – GSTP)

Obiectiv: Maturizarea și validarea tehnologiilor pentru utilizare operațională.

Componente:

    • Demonstrații în orbită
    • Tehnologii emergente
    • Sprijin pentru IMM-uri și startup-uri (ESA BICs, Φ-lab)

H. Aplicații Comerciale și Servicii (Business Applications and Space Solutions – BASS)

Obiectiv: Crearea de aplicații comerciale folosind date spațiale.

Componente:

    • Incubatoare ESA (ESA BIC)
    • Finanțare pentru proiecte-pilot
    • Suport pentru transfer tehnologic


    Sari la conținut