Organizația Europeană pentru Cercetări Nucleare (CERN), înființată în anul 1954, este cel mai mare și mai prestigios centru mondial de cercetare în domeniul fizicii nucleare și al particulelor elementare, și una dintre cele mai importante organizații europene din domeniul cercetării fundamentale. Organizația funcționează în baza Convenției de înființare CERN din 1 iulie 1953, modificată la 17 ianuarie 1971.
Douăzeci și cinci de state din Europa sunt membre CERN, două state care au statut de observator (SUA, Japonia), la care se adaugă UNESCO, Comisia Europeană și alte 45 de state care participă la programele CERN în baza unor acorduri de colaborare. Cipru este stat în stadiu de pre-aderare ca membru asociat. State membre asociate sunt: Brazilia, Croația, India, Letonia, Lituania, Pakistan, Turcia și Ucraina.
CERN are aproximativ 2700 de angajați și în jur de 17000 oameni de știință care vin la CERN pentru cercetare.
Activitatea CERN este structurată pe domenii, toate programele dezvoltate vizând teme care constituie priorități științifice mondiale:
- cercetare fundamentală – la CERN se încearcă să se răspundă la cele mai fundamentale întrebări despre natura:
- Ce este materia?
- Cum apare aceasta?
- Cum se grupează în obiecte complicate precum stele, planete, oameni?
- cercetare aplicativă și dezvoltare tehnologică,
- formarea viitorilor specialiști.
În cadrul experimentelor de la CERN au fost obținute realizări remarcabile, printre care:
- 1973: Descoperirea curenților neutri în camera cu bule Gargamelle
- 1983: Descoperirea bosonilor W și Z în cadrul experimentelor UA1 și UA2
- 1995: Obținerea pentru prima data a antimateriei în cadrul experimentului PS210
- 2001: Punerea în evidență a violării simetriei CP în cadrul experimentelor NA48
În 1984 a fost acordat Premiul Nobel pentru fizică lui Carlo Rubbia și Simon van der Meer pentru descoperirea bosonilor W și Z.
În 1992 a fost acordat Premiul Nobel pentru fizică lui Georges Charpak pentru invenția și dezvoltarea detectorilor de particule, în special pentru “multiwire proportional chamber.”
În 2013, Comitetul Nobel i-a recompensat pe cercetătorul belgian François Englert și pe cercetătorul britanic Peter W. Higgs pentru „descoperirea teoretică a mecanismului care contribuie la o mai bună înțelegere a originii masei particulelor subatomice, care a fost confirmată recent prin descoperirea acestei particule fundamentale prezise, realizată de experimentele ATLAS și CMS cu ajutorul acceleratorului de particule (Large Hadron Collider) de la CERN”.
În timp, CERN-ul a devenit un exemplu de colaborare internațională, cunoscut de asemenea și ca locul unde a fost creat web-ul.
În momentul de față la CERN este cel mai performant super-accelerator de particule din lume – Large Hadron Collider (LHC). Acest accelerator este instalat într-un tunel cu circumferința de 27 de km, unde a activat un accelerator mai vechi – Large Electron Positron collider (LEP). Studiind ciocnirile la energii foarte înalte, fizicienii care lucrează la LHC vor înțelege mai bine structura Universului și originea lui. Acest accelerator generează cantități foarte mari de date experimentale, pe care CERN-ul le direcționează către laboratoare din întreaga lume pentru procesare distribuită (tehnologia GRID).
România este reprezentată în forul de guvernare al Organizației și în structurile sale subordonate sau asociate CERN (comitete, forumuri, rețele, inițiative) de personal din cadrul
- Autorității Naționale pentru Cercetare,
- Institutul de Fizică Atomică, Universitatea București – Facultatea de Fizică,
- Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București,
- Universitatea de Vest Timișoara,
- Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei,
- Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice și Moleculare Cluj-Napoca și
- Institutul de Științe Spațiale.
Cadrul legal de cooperare cu CERN îl reprezintă Legea nr.96 din 16 mai 2016 pentru aderarea României la Convenția pentru înființarea unei Organizații Europene pentru Cercetări Nucleare, adoptată la Paris la 1 iulie 1953, astfel cum a fost modificată, la Protocolul financiar anexat Convenției pentru înființarea unei Organizații Europene pentru Cercetări Nucleare, adoptată la Paris la 1 iulie 1953 și la Protocolul privind privilegiile și imunitățile Organizației Europene pentru Cercetări Nucleare, adoptat la Geneva la 18 martie 2004.
Potrivit legii, finanțarea activităților de cercetare-dezvoltare ale instituțiilor din România la programele și proiectele CERN, derulate pe baza protocoalelor specifice încheiate (MoU) se realizează din bugetul Planului Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare (PNCDI), conform reglementărilor specifice în vigoare.
Conducerea activităților se realizează de către Institutul de Fizică Atomică pe bază de contract de finanțare încheiat cu Autoritatea Națională pentru Cercetare.