Raportul reflectă un efort de reașezare a cadrului normativ, etic și strategic al cercetării, dezvoltării tehnologice, specializării inteligente și inovării, în consonanță cu bunele practici internaționale. În această perioadă, legislația domeniului a fost rescrisă după două decenii, în concordanță cu recomandările Comisiei Europene, cu principiile din Carta Europeană a Cercetătorilor, din Declarația de la Bonn privind libertatea cercetării științifice și din Codul de integritate a cercetării ALLEA, îndeplinindu-se astfel jaloanele aferente Componentei 9 a PNRR. De asemenea, a intrat în linie dreaptă procesul de evaluare a tuturor organizațiilor de cercetare, care va fi urmat de o reașezare a arhitecturii sistemului de cercetare românesc și de o finanțare direct proporțională cu performanțele academice.
Politicile publice au fost aliniate la noile paradigme ale cunoașterii – de la inteligență artificială și tehnologii cuantice la infrastructuri de cercetare de interes strategic –, iar mecanismele de finanțare au fost orientate către o serie de competiții de anvergură, cu impact măsurabil și relevanță societală clară, precum competiția de Centre de Excelență, cu un buget de 300 de milioane de euro. Au fost atrase/deblocate, de asemenea, câteva miliarde de lei prin fonduri structurale și PNRR, în urma demersurilor ANC de configurare a legislației aferente cercetării, inovării și guvernanței specializării inteligente, în acord cu cerințele UE. Astfel a fost îndeplinită condiția favorizantă 1.1, de care depindeau fonduri europene structurale pentru cercetare în valoare de circa 8,5 miliarde lei, fiind semnate o serie de contracte strategice prin PoCIDIF și PoS, și s-a reușit renegocierea PNRR prin transferarea a peste 1 miliard de lei de pe componenta de împrumut pe cea de grant, această sumă devenind astfel finanțare nerambursabilă atrasă de România.
Cercetarea românească a fost conectată mai ferm la marile programe europene, la parteneriatele internaționale și la procesele decizionale care definesc viitorul politicilor de știință la nivelul Uniunii Europene, setând colaborări inclusiv cu National Science Foundation – SUA. În plus, România a obținut avizele formale favorabile pentru integrarea în OCDE din partea Comitetului pentru Politici Digitale și a Comitetului pentru Știință și Politică Tehnologică.
Raportul consemnează, de asemenea, lansarea sau, după caz, consolidarea unor proiecte strategice majore – de la ELI-NP (cel mai puternic laser din lume) și proiectele de genomică, la DANUBIUS, semiconductori, inteligență artificială, energie pe bază de hidrogen sau aplicații medicale ale laserilor de mare putere. Publicarea acestui document este, în egală măsură, un exercițiu de transparență și o invitație la înțelegere critică. O radiografie a deciziilor, a constrângerilor și a opțiunilor asumate într-un context în care cercetarea reclamă un loc central în construcția instituțională.
„Am încercat să generăm un cadru normativ privind cercetarea nou, modern, aliniat normelor europene, să lansăm competiții de proiecte de cercetare care să fie conectate principalelor provocări societale, să susținem infrastructuri critice precum ELI-NP sau DANUBIUS, să susținem proiecte de cercetare în domenii conectate ultimelor evoluții tehnologice precum laseri, tehnologiile semiconductorilor, inteligența artificială, hidrogen etc, să generăm politici publice care să apropie cercetarea de economie și societate, să sprijinim parteneriatul public-privat ca principal instrument prin care rezultatele cercetării pot depăși bariera laboratorului, să consolidăm colaborări internaționale solide, să devenim o voce puternică în Europa și să îndeplinim totodată obligațiile de țară ale României. Măsura în care am reușit aceste lucruri o poate aprecia doar mediul academic. A fost un an complicat, cu o criză politică suprapusă peste o criză fiscal-bugetară. S-au luat măsuri deloc simple, dar necesare pentru asigurarea stabilității macroeconomice, care au afectat inclusiv zona CDI, însă sper că am reușit să ținem sistemul de cercetare funcțional chiar și în aceste vremuri dificile.
Nu vreau să prezint un raport laudativ, ci doar unul realist. Pe lângă lucrurile care s-au realizat, mai sunt încă multe lipsuri în cercetare. Trebuie să recunoaștem că alocările bugetare nu au ajuns la un nivel optim și va trebui să avem o creștere bugetară graduală atunci când situația fiscal-bugetară o va permite, fiindcă fondurile alocate cercetării sunt direct proporționale cu competitivitatea țării pe plan extern și cu creșterea economică. De asemenea, va trebui să asigurăm o predictibilitate și o ciclicitate a competițiilor de proiecte, dar și venituri pentru cercetători similare celor din sistemul universitar așa cum prevede Legea 183/2024 – jalon PNRR. Va trebui să punem accent pe domeniile unde avem potențialul de a face performanță la nivel internațional și să le sprijinim în acest sens. În final va trebui să reducem fragmentarea sistemului public de cercetare și să întărim colaborările între diversele tipuri de organizații de cercetare.
Mulțumesc pentru sprijin și colaborarea constantă domnului ministru Daniel David, conducerii Autorității Naționale pentru Cercetare, în special prof. univ. dr. Tudor Prisecaru, precum și colegilor din ANC și din Ministerul Educației și Cercetării, fără de care nu s-ar fi putut atinge obiectivele asumate. Aduc mulțumiri totodată colaboratorilor externi precum Academia Română, Consiliul Național al Rectorilor, UEFISCDI și Institutele Naționale de Cercetare-Dezvoltare. În particular, mulțumesc colegului Mădălin Bunoiu pentru suportul constant pe care îl acordă ANC pe multiple paliere. Fără suportul tuturor acestora, niciunul dintre task-urile pe care ni le-am propus nu ar fi putut fi astăzi realizat”, a declarat Președintele ANC, Andrei Alexandru.
Raportul integral este disponibil pe site-ul ANC: https://www.research.gov.ro/autoritate/presedinte/
