Cooperare bilaterală
Cooperarea bilaterală/multilaterală în știință și tehnologie se referă la parteneriatele între două sau mai multe țări care își unesc resursele și cunoștințele pentru a pentru a avansa în cercetare și dezvoltare. Aceasta poate include schimburi de informații, colaborări academice, proiecte de cercetare comune, dezvoltarea unor tehnologii inovative și promovarea mobilității cercetătorilor.
Scopul principal este de a stimula progresul științific, de a rezolva provocări globale și de a sprijini dezvoltarea economică prin aplicarea noilor descoperiri tehnologice. Aceste parteneriate sunt esențiale pentru avansarea rapidă în domenii precum inteligența artificială, schimbările climatice, energia regenerabilă și sănătatea.
Instrumentele existente de cooperare bilaterală includ: acorduri bilaterale/multilaterale de cercetare, programe de mobilitate, proiecte de cercetare comune, evenimente științifice și conferințe.
Printre cooperările strategice, se regăsesc:
Programul de Acţiuni Integrate PAI Brâncuşi – Hubert Curien face parte din Foaia de Parcurs a Parteneriatului Strategic Româno-Francez de cooperare tehnico-ştiinţifică stabilită în anul 2008.
Acest program pune în aplicare prevederile Acordului de cooperare științifică şi tehnică, semnat la Paris, în data de 31 iulie 1964, între Guvernul Republicii Franceze şi Guvernul Republicii Populare Române.
Acordul cultural România-Franța pentru Programul de Acțiuni Integrate (PAI) – Brâncuși, semnat în data de 26 martie 2002, la București, între Ministerul Educației și Cercetării român și Ministerul afacerilor Externe francez promovează cooperarea științifică între cercetătorii din organizațiile de cercetare din România şi cele din Franța, prin finanțarea acțiunilor de mobilitate din cadrul proiectelor bilaterale de cercetare-dezvoltare-inovare, pe o durată de 2 ani, pe bază de reciprocitate, de către Autoritatea Națională pentru Cercetare și Ministerul Europei și al Afacerilor Externe francez.
În cadrul Parteneriatului strategic Romania-Japonia, semnat în martie 2021, au fost creionate 4 direcții generale de cooperare pe care se pot dezvolta proiecte în care partea română să contribuie cu know-how specific, iar partea japoneza cu echipamente şi alte investiții.
Astfel, una dintre direcții este Pilonul 4, capitolul cooperării cultural-științifice unde succesul proiectului ELI-NP atestă potențialul colaborării care ar putea fi extins în alte domenii de vârf ale cercetării românești.
Forumul Inovarii Româno-Japonez a găzduit Conferința Internațională ”TechCo for a Digital Sunrise” cu o participare de aproximativ 350 de participanți, precum și sesiuni de business matchmaking și networking cu companii românești digitale și start-up-uri cu mare potențial pentru viitor care s-au profilat ca o oportunitate de dezvoltare a afacerilor în sectorul digital.
Principalele domenii de interes abordate în cadrul acestui eveniment au fost Orașele Inteligente/Smart City, tehnologiile de comunicații și ecosistemele start-up-urilor din cele două țări, dorindu-se astfel, implicarea și participarea atât a sectorului public, cât și a celui privat din cele două țări.
În baza Acordului de cooperare științifică și tehnologică, semnat între Guvernul României și Guvernul Republicii Africa de Sud, la 15 septembrie 2004, București, a fost lansat în 2015, apelul de propuneri comune între comunitatea cercetătorilor din Africa de Sud și comunitatea cercetătorilor din România.
ANC lucrează cu partenerii sud-africani la înființarea unei Comisii Mixte Africa de Sud-România în domeniul științei și tehnologiei, cu stabilirea domeniilor de cercetare de interes comun, aliniate la Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (SDGs).
Comută conținut
Comută conținut
Comută conținut
Comută conținut