NATO Defence Innovation Accelerator for the North Atlantic (DIANA)
În ultimele două decenii, transformările geopolitice și tehnologice au schimbat fundamental modul în care statele își definesc securitatea națională. Apariția unor actori statali și nestatali capabili să dezvolte tehnologii disruptive a generat pentru NATO o provocare fără precedent: cum poate fi menținută superioritatea tehnologică atunci când inovarea vine, în principal, din mediul civil, iar noile tehnologii apar la viteze greu de controlat? Invazia Rusiei în Ucraina din 2022 a amplificat această urgență. Utilizarea dronelor, a sistemelor autonome, a tehnologiilor de război electronic și a inteligenței artificiale de către actori statali și privați a evidențiat nevoia NATO de a accelera procesul de adoptare a tehnologiilor cu dublă utilizare (dual-use).
Ca răspuns, liderii alianței au decis, la Summit-ul NATO de la Bruxelles din iunie 2021, crearea unui accelerator transatlantic de inovație. Acesta a fost formalizat un an mai târziu, prin adoptarea, în aprilie 2022, a Cartei DIANA Acceleratorul de Inovație în domeniul apărării pentru Atlanticul de Nord (în engleză Defence Innovation Accelerator for the North Atlantic). Prin acest document, statele membre au convenit asupra unui set de principii și reguli care să guverneze dezvoltarea și testarea rapidă a tehnologiilor emergente în scopuri de apărare, cu implicarea activă a mediului academic, a industriei civile și a start-up-urilor.
În iunie 2022, la Summit-ul NATO de la Madrid, proiectul a fost reconfirmat, iar până în martie 2024, DIANA devenise deja o rețea complexă ce cuprindea 23 de acceleratoare și peste 180 de centre de testare, distribuite în Europa și America de Nord. România s-a alăturat acestei rețele prin integrarea a două centre de testare, consolidându-și astfel profilul de actor activ în domeniul inovației tehnologice cu dublă utilizare.
Scopul principal este accelerarea tranziției de la idee la capacitate operațională, reducând decalajul dintre inovația civilă și adoptarea militară. NATO își propune, astfel, să devină un catalizator al inovării, nu doar un beneficiar pasiv al progresului tehnologic.
- Sprijinirea inovatorilor
DIANA oferă infrastructură de testare, mentorat și acces la rețele de investitori, fără ca NATO să impună condiții restrictive privind proprietatea intelectuală. Astfel, companiile și cercetătorii își păstrează drepturile asupra invențiilor, încurajând un flux constant de idei.
- Transparența și interoperabilitatea
Soluțiile dezvoltate pot fi integrate atât în mediul militar, cât și în cel civil.
- Guvernanța hibridă
DIANA este condusă de un Consiliu Director (Board of Directors) cu reprezentanți ai statelor aliate, coordonat de un Director Executiv (Managing Director).
Obiectivele se aliniază strategiei tehnologice NATO pe termen lung. Printre ele se numără dezvoltarea rapidă a prototipurilor, validarea acestora în condiții reale și integrarea în capabilitățile NATO. Mai mult, DIANA trebuie să acționeze ca o punte între mediul militar, cel industrial și universitar, stimulând parteneriate internaționale.
Din punct de vedere operațional, DIANA este o rețea distribuită, organizată în jurul a trei hub-uri regionale:
- sediul principal din Londra, găzduit de Imperial College,
- hub-ul european din Tallinn (Estonia),
- biroul nord-american din Halifax (Canada).
Sub coordonarea acestor hub-uri funcționează 23 de acceleratoare și peste 180 de centre de testare.
Aceste facilități oferă infrastructura necesară pentru TEVV (Testing, Evaluation, Verification and Validation), proces esențial pentru trecerea de la prototip la produs scalabil. Procesul de selecție urmează un model bine structurat.
NATO lansează periodic „Challenge Calls”, competiții tematice dedicate unor tehnologii de vârf. Inovatorii aplică, iar cei selectați primesc granturi de aproximativ 100.000 de euro, acces la centre de testare și mentorat specializat. În noiembrie 2023, prima cohortă DIANA a selectat 44 de companii din peste 1.300 de aplicații, axate pe domenii precum energia rezilientă, senzorii subacvatici și securitatea informațiilor.
Rețeaua DIANA funcționează ca un ecosistem integrat. Acceleratoarele oferă suport antreprenorial și conexiuni cu investitori, iar centrele de testare validează prototipurile în condiții reale. Proprietatea intelectuală rămâne în mâinile inovatorilor, NATO având doar un drept de utilizare non-exclusiv.
Un element central al Cartei DIANA este NATO Innovation Fund, un fond de investiții în valoare de un miliard de euro, cu o durată estimată de 15 ani.
Acest fond susține companiile din ecosistemul DIANA prin granturi directe și prin investiții de tip „venture capital”.
Scopul său este de a atrage și păstra companiile inovatoare în interiorul Alianței, prevenind achizițiile ostile din partea unor actori non-NATO.
În 2024, mai multe start-up-uri europene au beneficiat deja de acest fond, reușind să treacă de la faza de prototip la producție pilot.
Spre exemplu, o companie din Estonia a dezvoltat un sistem de drone subacvatice pentru detectarea minelor maritime, finanțat parțial prin DIANA și ulterior testat în centre din Regatul Unit și Norvegia.
DIANA are o listă clară de priorități tehnologice.
Printre acestea se află inteligența artificială, cu aplicații în analiza datelor de luptă și în luarea deciziilor autonome, calculul cuantic și criptografia post-cuantică, biotehnologia, materialele avansate și tehnologiile spațiale.
De asemenea, o atenție deosebită este acordată securității cibernetice și dezvoltării de soluții pentru energie rezilientă, esențiale în scenarii de conflict.
Un exemplu recent de succes îl constituie un proiect canadian finanțat prin DIANA, care a dezvoltat baterii cu densitate mare de energie, destinate vehiculelor militare electrice. Acest proiect a fost testat în centre din Germania și Statele Unite, demonstrând capacitatea DIANA de a integra resurse transatlantice.
România este un actor activ în rețeaua DIANA, integrând două centre de testare în infrastructura alianței.
Aceste centre, acreditate oficial de NATO, sunt specializate în domenii precum inteligența artificială și tehnologiile hipersonice.
Ele oferă acces la echipamente avansate de testare pentru companiile și universitățile românești, dar și pentru inovatori din alte state aliate.
În 2024, România s-a numărat printre țările cu cel mai mare număr de aplicații depuse în cadrul DIANA, cu 88 de propuneri, ceea ce indică un interes crescut al ecosistemului local de cercetare și antreprenoriat.
Un exemplu concret îl reprezintă un start-up din Cluj-Napoca care a dezvoltat un sistem de recunoaștere vizuală bazat pe inteligență artificială, destinat detectării rapide a obiectelor periculoase în zone urbane. Acesta a beneficiat de acces la infrastructura DIANA pentru testare, colaborând cu unul dintre centrele românești.