Programul NATO Science for Peace and Security (SPS) reprezintă un pilon esențial al abordării provocărilor de securitate cu care se confruntă comunitatea euro-atlantică. 

Deși a fost înființat oficial în 2006, programul SPS continuă o tradiție de peste șase decenii a colaborării științifice în cadrul NATO, fiind succesorul unor inițiative precum programul NATO Știință pentru Pace.

Scopul său este promovarea cooperării internaționale non-militare prin cercetare științifică, schimb de cunoștințe și inovare tehnologică, toate orientate spre consolidarea securității colective.

Importanța acestui program derivă din realitatea că amenințările contemporane nu mai sunt exclusiv militare. Atacurile cibernetice, dezastrele naturale, instabilitatea energetică, amenințările chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN), precum și schimbările climatice sunt provocări globale care necesită soluții inovatoare. 

SPS oferă un cadru de finanțare și suport tehnic pentru a dezvolta astfel de soluții, implicând atât țările membre NATO, cât și statele partenere.

SPS este construit pe un mecanism de finanțare flexibil și transparent, organizat în patru categorii principale:

• proiecte multi-anuale de cercetare și dezvoltare,
• ateliere de cercetare avansată,
• institute de studiu avansat
• cursuri de formare avansată.

Proiectele multi-anuale, cu un buget ce poate ajunge la 250.000–400.000 de euro, susțin dezvoltarea de tehnologii și soluții aplicabile în domenii prioritare. Atelierele de cercetare avansată facilitează dialogul între experți din statele aliate și partenere, în timp ce institutele și cursurile avansate se concentrează pe instruirea personalului specializat.

Eligibilitatea proiectelor presupune cooperarea între cel puțin doi directori de proiect: unul dintr-o țară membră NATO și unul dintr-un stat partener.

Instituțiile implicate pot fi universități, institute de cercetare sau agenții guvernamentale.

Toate proiectele trebuie să respecte prioritățile tematice ale programului și să contribuie la obiectivele strategice ale Alianței.

Lista de priorități a fost actualizată în 2024 și include domenii esențiale pentru securitatea globală:

• combaterea terorismului,
• securitatea cibernetică,
• protecția infrastructurilor critice (inclusiv subacvatice),
• prevenirea și gestionarea riscurilor CBRN,
• securitatea energetică,
• răspunsul la schimbările climatice,
• tehnologii emergente
• inteligența artificială.

De asemenea, SPS susține proiecte care vizează dimensiunea umană a securității, prevenirea radicalizării și întărirea rezilienței societale.

Exemple concrete de proiecte includ dezvoltarea de drone autonome pentru misiuni de salvare, implementarea unor senzori inteligenți pentru detectarea explozibililor, sisteme de protecție a cablurilor submarine împotriva atacurilor și roboți de deminare controlați la distanță. Aceste inițiative demonstrează caracterul aplicat al programului.

După lansarea unui apel, propunerile sunt analizate în mai multe etape:

• verificarea eligibilității
• evaluarea științifică. 

Comitetul NATO pentru Parteneriate și Securitate Cooperativă (PCSC) aprobă proiectele pe baza recomandărilor unui grup de experți independenți.

Procesul complet poate dura între șase și nouă luni, iar finanțarea se acordă doar proiectelor cu valoare științifică ridicată și impact direct asupra securității.

Este important de menționat că toate proiectele finanțate prin SPS implică parteneriate internaționale, promovând transferul de cunoștințe și bune practici între statele participante.

România are o prezență activă în cadrul programului SPS.

Un exemplu notabil este proiectul „Post‑quantum Digital Signature using Verkle Trees”, coordonat de Universitatea Transilvania din Brașov în colaborare cu o echipă din Georgia. 

Acest proiect urmărește dezvoltarea unor semnături digitale sigure pentru era post-cuantică, fiind extrem de relevant în contextul amenințărilor cibernetice emergente. În aprilie 2025, a avut loc la Brașov un workshop internațional în cadrul acestui proiect, reunind experți din mai multe state membre și partenere NATO.

În plus, România a găzduit în octombrie 2024 un eveniment de informare SPS, organizat la București, unde cercetători, reprezentanți ai mediului privat și ai autorităților au discutat despre oportunitățile oferite de program. 

Cu această ocazie, au fost prezentate și proiecte românești în derulare, cum ar fi ECYBRIDGE (axat pe securitate cibernetică), D4SPAs (dedicat transferului sigur de date) și PASITHEA (vizând tehnologii medicale de urgență). Aceste proiecte reflectă capacitatea României de a contribui cu expertiză în domenii de vârf, precum criptografia avansată și securitatea infrastructurilor critice.