Skip to content

FP10 se negociază acum: reguli mai simple, bani protejați, știință lăsată să livreze

Astăzi, la Bruxelles, în cadrul reuniunii Consiliului Competitivitate – format Cercetare, președintele Autorității Naționale pentru Cercetare, Andrei Alexandru și directorul pentru Afaceri Europene, Viorel Vulturescu, au participat la dezbaterea de politică dedicată viitorului Program-cadru pentru cercetare și inovare 2028–2034. Discuția a fost concentrată, tehnică și directă: cum ar trebui să evolueze negocierea în Consiliu pentru a avea o abordare generală parțială în luna mai 2026 și cum ar trebui să arate FP10 astfel încât să rămână un instrument puternic pentru știință, dar și un mecanism coerent pentru competitivitate industrială într-un context european marcat de presiuni bugetare și suprapuneri de finanțare. România a susținut menținerea unei structuri clare – de la excelență științifică la provocări globale și inovare – și protejarea unui buget distinct, care să nu fie diluat prin amestecul cu alte instrumente financiare.

 

Intervenția delegației ANC a vizat în mod explicit simplificarea regulilor și reducerea fragmentării. În prezent, organizațiile care combină finanțări din Horizon Europe, Programul Europa Digitală sau Connecting Europe Facility se confruntă cu diferențe de rate de finanțare, reguli privind costurile indirecte și criterii de eligibilitate care complică inutil proiectele. România a pledat pentru armonizarea cerințelor și pentru o proiectare a FP10 care să țină cont de aceste intersecții încă din faza de arhitectură legislativă. De asemenea, a fost reiterată importanța evaluărilor anonime și imparțiale, a accesului echitabil la fonduri și a consolidării componentei “Widening”, ca instrument real de integrare a țărilor care nu dețin la fel de multe resurse ca cele din Vestul Europei în ecosistemul european de cercetare fiindcă Europa nu poate merge cu două viteze și nu poate fi per ansamblu competitivă dacă nu sunt toate statele competitive. 

 

Un alt punct sensibil a fost raportul dintre autonomie și coordonare strategică. Poziția exprimată astăzi la Bruxelles a fost că programele-cadru trebuie să definească nevoile și resursele, lăsând comunității științifice libertatea de a propune soluții, în timp ce obiectivele industriale majore pot fi susținute prin planuri de acțiune coordonate la nivel european, cu mecanisme clare și unitare de implementare. În acest cadru, România a susținut sprijinul consistent pentru Consiliul European pentru Cercetare și pentru acțiunile Marie Skłodowska-Curie, precum și deschiderea către asocieri complete cu parteneri strategici precum Regatul Unit și Elveția. Dezbaterea rămâne deschisă, iar următoarele luni vor fi decisive pentru echilibrul dintre ambiție, realism bugetar și coerență instituțională.

 

#ANC #CE #MSC #FP10 #european #research #aboutourwork ✔️

Din aceeași categorie...

Cooperarea științifică se construiește prin instituții

Cooperarea științifică se construiește prin instituții

La Trieste, la 11 martie 2026, președintele Autorității Naționale pentru Cercetare, Andrei Alexandru, a semnat Memorandumul de Înțelegere între Autoritatea…
Regiunile își schimbă modul de înțelegere și abordare a inovării

Regiunile își schimbă modul de înțelegere și abordare a inovării

Modul de înțelegere și abordare a inovării la nivel regional s-a schimbat după cum arată rezultatele noului studiu “Inobarometrul regiunilor…
Investim în noua generație de cercetători

Investim în noua generație de cercetători

Autoritatea Națională pentru Cercetare informează comunitatea științifică despre lansarea în dezbatere publică a Pachetului de informații pentru competiția Proiecte de…
Sari la conținut