Ministerul Educației și Cercetării (MEC), prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (ANC), este profund preocupat și implicat în ancorarea cercetării-dezvoltării-inovării românești în angajamentele față de diverse organizații internaționale. În consecință, pentru noul buget din 2026, vom analiza atent și angajamentele existente, dar și cele potențial noi, prin prisma impactului pozitiv pentru comunitatea academică și societatea românească.
Spre exemplu, în raport cu Agenția Spațială Europeană (ESA) – o situație frecvent discutată în ultimele zile în spațiul public -, România și-a achitat constant și fără întârzieri taxa obligatorie de membru. În ultimii ani, însă, au fost semnate o serie de angajamente suplimentare, pentru diverse programe opționale, care au ridicat contribuția anuală a țării la ESA la aproximativ 200 – 250 milioane de lei (aproape cât finanțarea pentru toate competițiile anuale din PNCDI IV prin UEFISCDI – ex.: derulate în 2025).
Ministerul Educației și Cercetării – Autoritatea Națională pentru Cercetare a avut, în ultimele zile, discuții cu ESA pentru reeșalonarea acestor angajamente și redefinirea proiectelor angajate de România, pentru un câștig cât mai mare pentru țară, iar ESA a răspuns favorabil acestui demers. Astfel, programele la care România participă trebuie să fie corelate cu nevoile statului român/societății românești și cu capacitatea mediului academic de a atrage și utiliza respectivele fonduri, astfel încât rata de câștig pentru România, în raport cu sumele subcrise, să fie similară măcar mediei europene.
Ca un mesaj important al susținerii cercetării românești, la ultima rectificare bugetară din acest an, MEC-ANC a primit în plus o sumă necesară atât pentru renegocierea relației cu ESA, cât și pentru a încheia în acest an angajamentele față de ELI-NP („Laserul de la Măgurele”).
