Pe măsură ce programul-cadru Orizont Europa continuă să sprijine cercetarea și inovarea la nivel european, înțelegerea modului în care regulile programului sunt aplicate în practică devine esențială pentru beneficiari, administratori și factori de decizie.
În acest context, comunitatea Punctelor Naționale de Contact (NCP) pentru aspecte juridice și financiare, în cadrul proiectului Horizon Academy (NCP4HE), a publicat raportul intitulat „Horizon Europe’s Legal, Financial & Administrative Rules – A Report on Their Practical Use”. Studiul oferă o analiză bazată pe date privind aplicarea practică a regulilor Orizont Europa și completează cadrul existent prin valorificarea informațiilor colectate printr-un amplu chestionar online adresat beneficiarilor programului din întreaga Europă.
Autoritatea Națională pentru Cercetare (ANC), prin activitatea desfășurată în cadrul rețelei Punctelor Naționale de Contact pentru aspecte juridice și financiare și în calitate de partener în proiectul Horizon Academy, a contribuit la elaborarea acestui raport, participând la colectarea și analiza informațiilor relevante privind implementarea programului Orizont Europa.
Analiza se bazează pe 1.360 de răspunsuri provenite de la universități, institute de cercetare, companii și organizații publice, reflectând experiențele coordonatorilor de proiecte, cercetătorilor și administratorilor implicați în implementarea proiectelor europene. Raportul oferă astfel o perspectivă obiectivă asupra modului în care regulile programului sunt înțelese, interpretate și aplicate pe parcursul întregului ciclu de viață al proiectelor.
Rezultatele evidențiază atât elementele apreciate de beneficiari, cât și principalele dificultăți întâmpinate în practică. Printre aspectele evaluate pozitiv se numără armonizarea regulilor de finanțare între programele UE, utilitatea Annotated Grant Agreement, funcționalitatea sistemului de depunere a propunerilor și caracterul relativ predictibil al procesului de amendare a granturilor. De asemenea, organizațiile demonstrează un nivel ridicat de conștientizare în domenii precum știința deschisă, egalitatea de gen, etica și protecția datelor.
În același timp, raportul evidențiază provocări persistente legate de identificarea apelurilor relevante, complexitatea pregătirii propunerilor, incertitudinile asociate procesului de evaluare și dificultățile administrative întâmpinate în implementarea practică a cerințelor programului.
Un capitol important al analizei este dedicat costurilor de personal, considerate cea mai complexă și predispusă la erori componentă a bugetelor de proiect. Peste jumătate dintre respondenți apreciază că regulile privind calculul costurilor eligibile de personal sunt excesiv de complicate și consumatoare de timp.
Raportul se înscrie în contextul dezbaterilor europene privind viitorul Program-cadru pentru Cercetare și Inovare – FP10 –, discuții care se intensifică în anul 2026 atât la nivelul Parlamentului European, cât și al Consiliului UE. Concluziile studiului contribuie la reflecțiile privind simplificarea regulilor de finanțare și dezvoltarea unor modele mai eficiente de implementare, inclusiv extinderea finanțării de tip lump sum.
Publicația subliniază, totodată, rolul esențial al Punctelor Naționale de Contact în sprijinirea beneficiarilor și în transmiterea feedbackului practic către instituțiile europene, contribuind astfel la îmbunătățirea continuă a programelor europene de cercetare și inovare.
Raportul complet și tabloul de bord interactiv pot fi consultate aici:
https://zenodo.org/records/18786447
https://horizoneuropencpportal.eu/lf_survey_dashboard.html
