Policy Support Facility (PSF) - Instrumentul de Sprijin pentru Politici

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Noutăți

 

 

 

 

 

 

Prezentare generală

 

Policy Support Facility (PSF) reprezintă Instrumentul de Sprijin pentru Politici cuprins în Programul Orizont 2020, care are rolul de a oferi bune practici, expertiză independentă la nivel înalt și îndrumări, la cererea statelor membre și a țărilor asociate, printr-o serie de servicii. Începând cu 2015, instrumentul PSF oferă statelor membre și țărilor asociate Horizon2020 sprijin practic pentru proiectarea, implementarea și evaluarea reformelor care sporesc calitatea investițiilor și politicilor adresate sistemelor naționale cercetare și inovare în vederea unei mai bune integrări în Spațiul European al Cercetării.

 

 

- "PSF Country" este o evaluare aprofundată a sistemului (integral sau parțial) de cercetare și dezvoltare a unei țări, efectuată de un grup de experți care conduce și la recomandări politice către autoritățile naționale cu privire la reformele necesare pentru consolidarea sistemului lor de cercetare și dezvoltare;

 

- "PSF Challenge" este un exercițiu de învățare reciprocă (MLE) axat pe provocări specifice și operaționale de interes pentru mai multe țări asociate pe bază voluntară. Acesta își propune să identifice bunele practici, lecțiile învățate și factorii de succes pentru a putea fi împărtășiți și însușiți de către participanți;

 

- "PSF Open" permite țărilor care au beneficiat deja de un exercițiu PSF să primească sprijin pentru urmarirea recomandărilor PSF.

 

 

La cererea statelor, prin intermediul administrațiilor naționale cu competențe în domeniul cercetării și dezvoltării, Instrumentul de Sprijin pentru Politici oferă servicii orientate către client, pentru a sprijini elaborarea de politici bazate pe dovezi. Activitățile PSF sunt prezentate și discutate în mod regulat în cadrul Comitetului European pentru Cercetare si Inovare (ERAC).

 

 

 

 

PSF RO 2021

 

Întâlnirea de debut între responsabilii părții române, Comisia Europeană și grupul de experți desemnați să evalueze sistemul național de cercetare, dezvoltare și inovare, prin instrumentul Policy Support Facility (PSF) cuprins în Programul Orizont 2020 a avut loc miercuri, 30 iunie 2021.

 

Întâlnirea s-a derulat online, intervenind cu un mesaj video înregistrat domnul prim-ministru Florin Cîtu astfel participând alături de ministrul cercetării, inovării și digitalizării, domnul Ciprian Teleman, doamna Consilier de Stat Ligia Deca, domnul Consilier de Stat Valentin - Sorin Costreie, secretarii de stat din Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării precum și invitații din partea INCD-urilor, AR și mediului universitar.

 

Au fost prezentate aspectele cheie care fac obiectul evaluării și care sunt redate în extenso în raportul de autoevaluare:

  • Guvernanta sistemului CDI. Schimbări structurale în sistemul CDI.
  • Evaluarea politicilor și strategiilor CDI. Evaluarea finanțării și a modului în care cercetarea are un rol în luarea deciziilor politice.
  • Internaționalizarea sistemului național CDI în Spațiul European de Cercetare.
  • Parteneriatele public-private ca și elemente cheie pentru inovare. Eficiența instrumentelor folosite pentru îmbunatățirea cooperari public-private.
  • Eficiența și impactul ESIF în conexiune cu PNCDI III (2015-2020). Argumente pentru disfuncționalitatea în comercializarea rezultatelor cercetării și în ceea ce privește legăturile slabe știință-mediul de afaceri.     

 

 

Rolul Comisiei Europene:

 

Comisia Europeana prin Direcția Generală (DG) Certare și Inovare are rolul de a superviza și sfătui Ministerul Cercetării Inovării și Digitalizării (MCID) cu privire la programul PSF. În urma memorandumului aprobat în cadrul ședinței de Guvern, guvernul României și-a reafirmat sprijinul pentru PSF, evaluarea inter pares prin instrumentul PSF se va derula pe o durată de maximum un an, cu experți externi, costurile fiind integral suportate de către Comisia Europeana, prin Programul Orizont 2020.

 

 

Link-uri utile

 

 

 

 

Exemple de bune practici PSF peer review

 

 

Danemarca - evaluarea sistemului de cercetare si inovare

 

Danemarca este una dintre putinele tari din Uniunea Europeana care a atins obiectivul Europei in anul 2020, in ceea ce priveste cresterea si dezvoltarea sistemului de cercetare cu aproximativ 3% din PIB, Danemarca fiind lider in sectorul inovarii.

 

In cadrul evaluarii sistemului de cercetare si inovare al Danemarcei, grupul de experti a evaluat modul in care Danemarca isi poate organiza cel mai bine eforturile in cee ace priveste inovarea bazata pe cunoastere, pe baza celor mai bune practici internationale.

 

Danemarca a cerut grupului PSF sa se concentreze pe construirea unei punti de legatura intre construirea de cunostinte bazate pe cercetare si aplicarea acestor cunostinte in afaceri si societate.

 

La randul sau, Comisia Europeana a identificat 5 recomandari politice prioritare. 

 

 

Open Access - o oportunitate pentru Malta

 

Oamenii de stiinta, intreprinderile inovatoare si actorii societali au nevoie de acces la rezultatele stiintifice, pentru a genera noi cunostinte, pentru a asigura absorbtia lor industriala si pentru a pastra sprijinul societatii pentru cercetare si inovare. O mai buna circulatie a cunostintelor, facilitate de accesul deschis la publicatiile stiintifice si la datele de cercetare deschise/ FAIR (findable, accessible, interoperable and re-usable) ofera astfel de avantaje clare pentru Malta, ca stat membru al UE.

 

Guvernul maltez a solicitat grupului de experti PSF sprijin pentru dezvoltarea unei politici de acces deschis personalizate. La randul lor, expertii au oferit recomandari, pentru a se ajunge la oferirea accesului deschis la publicatiile stiintifice si implementarea actiunilor conexe privind cresterea gradului de constientizare, abilitati, formare si sprijin si evaluarea carierei.

 

 

Cipru - consolidarea angajamentului intre universitati si institute de cercetare cu intreprinderile

 

In timp ce Cipru are un nivel ridicat de educatie tertiara in randul populatiei in ansamblu, exodul de creiere este foarte mare, deoarece absolventii nu isi gasesc locuri de munca si pleaca in strainatate pentru oportunitati mai bune in strainatate. Principalul motiv al nivelului actual scazut de angajare este lipsa firmelor cu capacitate de absorbtie suficienta pentru a beneficia de serviciile de cercetare, laborator si consultanta pe care universitatile si institutele de cercetare le ofera.

 

In 2019, autoritatile cipriote au apelat la Instrumentul de Sprijin pentru Politici (PSF), pentru sfaturi strategice, pentru a stimula implicarea universitatilor si a institutelor de cercetare din tara cu intreprinderile. Grupul de experti PSF a facut recomandari cu privire la modul in care universitatile si institutele de cercetare finantate public din Cipru isi pot spori implicarea in comunitatea de afaceri.

 

 

Estonia - plasarea cercetarii si inovarii in centrul noii strategii de dezvoltare

 

Estonia ofera conditii-cadru favorabile pentru afaceri, inclusiv investitii straine si antreprenori.   Mai mult decat atat, calitatea si deschiderea bazei stiintifice din Estonia creste de la an la an.

 

Pe de alta parte, in ciuda acestei imbunatatiri, Estonia nu valorifică suficient activitatile si investitiile in cercetare si dezvoltare ale companiilor si există o legătură slaba intre cercetarea publica si economie.

 

Guvernul Estoniei a cerut grupului de experti PSF sa ofere support in pregatirea strategiei lor de cercetare, dezvoltare, inovare si antreprenoriat pentru perioada 2021-2027 si nu numai. Grupul de experti a prezentat guvernului Estoniei recomandarile pentru imbunatatirea sistemului si a politicii de cercetare si inovare a tarii.

 

Alte exemple:

 

 

 

 

Descriere PSF – MLE (Mutual learning exercise)

 

 

Facilitate in sprijinul politicilor (Policy Support Facility - PSF) – Exercitiu de invatare mutuala (MLE - Mutual Learning Exercise)

Exercitiul de invatare reciproca (MLE) in domeniul CD&I se concentreaza pe aspecte specifice si de interes pentru statele membre UE sau tari asociate UE, dezvoltand proiecte participative care au la baza schimbul de bune practici in domeniu. Scopul MLE consta in identificarea bunelor practici, invataturilor insusite si factorilor de succes pe baza unor dovezi solide. Printre altele, MLE abordeaza subiecte legate de gestionarea si impactul stimulentelor fiscale in domeniul CD&I si evaluarea pachetelor de informatii pentru competitiile adresate agentilor economici sau in parteneriat public privat.

 

 

Adaptarea si interoperabilitatea programelor nationale de cercetare (MLE – JPI)

In vederea imbunatatirii eficientei finantarii publice in domeniul CD&I si a abordarii provocarilor societale majore, statele membre au identificat necesitatea unei mai bune adaptari si interoperabilitati a programelor lor nationale din domeniull CD&I. Bazandu-se pe Declarația de la Lund, grupul comun de programare (GPC) al comitetului pentru spatiul european de cercetare si inovare (ERAC) a lansat un MLE indreptat catre imbunatatirea procesului de coordonare la nivel national, analizand conditiile nationale pentru participarea la procesul de programare comuna (JPP) / initiativele de programare comuna (JPI), la guvernanta nationala, structuri si fluxuri de comunicare si vizibilitate.

 

Lansat in iulie 2016, MLE - JPI a reunit reprezentanti din Austria, Danemarca, Estonia, Franta, Norvegia, Portugalia, Romania, Slovenia, Suedia si Turcia, Germania participand ca tara observatoare.

 

 

Strategii nationale si foi de parcurs pentru cooperarea internationala in cercetare si inovare (MLE – INCO)

Cercetarea si inovarea sunt din ce in ce mai interconectate la nivel international, datorita dezvoltarii rapide a tehnologiilor informationale si de comunicare. Provocarile globale necesita efort global si dialog cu partenerii internationali. In acest context, MLE incurajeaza schimbul de informatii referitor la politicile nationale, in domeniul CD&I, pentru promovarea cooperarii la nivel international. Exercitiul de invatare mutuala compara procesele de elaborarea a politicilor CD&I si poate duce la evidentierea unor noi strategii in domeniu, in timp ce abordeaza subiecte precum conceperea si punerea in practica a strategiilor nationale de cooperare internationala in cercetare si inovare, prin implementarea instrumentelor si conditiilor cadru necesare.

 

Reprezentanti ai ministerelor pentru invatamantul superior si cercetare si/sau cercetare si agentii de finantare a inovarii din urmatoarele state membre ale UE si tarile asociate au participat la MLE - INCO: Austria, Belgia/Flandra, Danemarca, Finlanda, Franta, Grecia, Ungaria, Irlanda, Moldova, Norvegia, Portugalia, Romania, Slovenia, Suedia si Turcia.

 

 

Metodologie

Se asteapta ca fiecare tara participanta la MLE sa fie dispusa sa invete din experienta partenerilor si sa obtina informatii si expertize tintite, in baza schimbului deschis si confidential de cunostinte dintre participantii la MLE.

 

Toate tarile participante sunt asteptate sa participe activ si de o maniera clara, colectand si sintetizand promt dovezile bazate pe experienta lor, oferind totodata sprijin in procesul de invatare reciproca.

 

Pe langa statele participante la MLE, a fost prevazuta existenta unor experti independenti organizati intr-un grup de lucru (panel) si a unui raportor catre grupul comun de programare (GPC) (in cazul MLE - JPI).

 

Directoratul general pentru cercetare si inovare a s-a implicat in mod activ in MLE iar contractantul PSF a sustinut operational si logistic demersul MLE. Intregul proces a durat 7 luni (MLE - JPI) sau 12 luni (MLE – INCO).

 

[https://ec.europa.eu/research-and-innovation/sites/default/files/rio/report/MLE%2520INCO_Modus%2520Operandi.pdf];

[https://ec.europa.eu/research-and-innovation/sites/default/files/rio/report/MLE-align_interop_Modus%2520Operandi-140716.pdf].

 

 

Obiective, rezultate si link-uri utile

MLE - JPI a fost conceput pentru a identifica oportunitati si bune practici in vederea depasirii barierelor nationale care impiedica o participare mai sustinuta la procesul de programare comuna (JPP). Principala ipoteza de lucru din spatele MLE - JPI este aceea ca imbunatatirea procesului de realizare si punerea in aplicare a programelor nationale de cercetare si dezvoltare axate pe directia provocarilor societale va contribui la alinierea si interoperabilitatea la nivel european, acesta fiind principalul obiectiv al procesului de programare comuna.

 

Propuneri ale delegatului national in cadrul MLE - JPI

  • Infiintarea unui grup de lucru transministerial pentru fiecare JPI dupa modelul german
  • Constituirea, la nivel national, de grupuri de reflectie (Mirror Groups) pentru fiecare actiune de tip JPI cuprinsa in ERA Roadmap
  • Crearea unei structuri de guvernanta pentru actiunile de tip JPP, care va fi in contact cu comunitatea JPP
  • Implicarea punctelor nationale de contact (NCP) Orizon2020 precum si a celor ERA NET Cofund in procesul de comincare
  • Imbunatatirea intelegerii instrumentelor adecvate pentru o mai buna comunicare cu factorii de decizie politica si publicul larg, pe baza experientei derivate de la platforma ERA-LEARN.


Scopul general al MLE – INCO a fost acela de a creste capacitatea statelor membre ale UE si a tarilor asociate de a dezvolta si implementa strategii nationale si foi de parcurs pentru cooperarea internationala in domeniul CD&I si astfel sa stimuleze obtinerea de noi cunostinte care pot inspira si ghida factorii de decizie in domeniul cercetarii, dezvoltarii si inovarii.  

 

Recomandari MLE - INCO

  • Aplicati o schema clara de interventie pentru a fundamenta strategiile internationale de cooperare in cercetare si dezvoltare
  • Consolidati procesul strategic de aliniere al politicilor nationale in vederea atingerii obiectivului internationalizarea cercetarii si dezvoltarii
  • Dezvoltati in comun strategii
  • Implementati procese eficiente de coordonare transguvernamentala si participativa pe mai multe paliere
  • Asigurati resursele necesare pentru coordonarea activitatilor CD&I complexe si a activitatilor de internationalizare
  • Monitorizati si evaluati politicile internationale de cooperare un cercetare si dezvoltare
  • Promovati obiectivele de dezvoltare durabila (SDGs) si abordati provocarile referitoare la internationalizarea si cooperarea in domeniul CD&I
  • Abordati finantarea de tip multi – stakeholder-i (din sectorul privat si din cel tertiar
  • Valorificati si operationalizati diplomatia stiintifica pentru o eficienta sporita
  • Investiti in managementul consortiilor si implicarea stakeholder-ilor interesati
  • Puneti bazele unor actiuni comune pe „principii bune” privind cooperarea internationala in domeniul CD&I
  • Integrati procese anticipative in politicile nationale de finantare cat si in activitatile privind cooperarea internationala in domeniul CD&I
  • Imputerniciti forumul strategic pentru cooperare internationala (SFIC) sa joace un rol mai activ in coordonarea activitatilor comune de internationalizare a cercetarii si dezvoltarii.

 

 

Link-uri utile

 

 

 

 

PSF RO – 2016 UEFISCDI

 

 

PSF Romania 2016 – Unitatea Executiva pentru Finantarea Invatamantului Superior, a Cercetarii, Dezvoltarii si Inovarii (UEFISCDI)

 

 

Prezentare instituțională

 

UEFISCDI, institutie publica aflata in subordinea Ministerului Educatiei si Cercetarii, asigura atat realizarea de studii ce fundamenteaza procesul de repartizare a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru universitati, cat si coordonarea, din punct de vedere administrativ, a unor programe si subprograme din Planul National de Cercetare, Dezvoltare, Inovare. In calitate de agentie de finantare a cercetarii, similar cu agentii internationale de prestigiu, organizeaza competitii si ulterior monitorizeaza implementarea proiectelor acceptate la finantare. Prin programele din PNCDI III coordonate, gestioneaza aproximativ 22% din fondurile publice alocate activitatii de cercetare, dezvoltare si inovare.

 

 

Grupul de experți PSF

 

  • Paulo Andrez, presedinte (Portugalia)

Expert in inovare care ajuta guvernele sa proiecteze si sa implementeze politicile antreprenoriale. A prezidat grupul de experti PSF din Slovacia, care a fost legat de incubare, accelerare, business angels si politici de capital de risc. Fondator si membru al consiliului de administratie al DNA Cascais Incubator Center; Presedinte emerit al Asociatiei Europene a Comertului pentru Business Angels (EBAN) si membru fondator al Federatiei Portugheze de Business Angels (FNABA). El este, de asemenea, un business angel investor in mai multe companii si un serial entrepreneur.

 

  • Daria Tataj, raportor (Polonia)

Expert in inovare ajutand companiile si guvernele sa proiecteze strategii de crestere; fondator si CEO al Tataj Innovation, o companie de consultanta si membru al High Level Expert Group (RISE) facand parte din echipa lui Carlos Moedas, comisar UE pentru cercetare si inovare. Anterior, a fost membra a Consiliul fondator de conducere si a Comitetului fondator executiv al Institutului European pentru Inovatie si Tehnologie (EIT).

 

  • Jean-Michel Dalle, expert (Franta)

Director al Agoranov, principalul incubator stiintific din Franta, din 2003. A fost director general al Oseo, acum BPI France, banca publica de inovare a Frantei, responsabila cu inovarea (intre 2008-2009). Anterior (1995-2002), el a creat si a condus o filiala privata la Ecole Normale Superieure de Cachan dedicata transferului de tehnologie.

 

  • Jari Romanainen, expert (Finlanda)

Consilier executiv pentru Agentia Finlandeza de Finantare pentru Inovare (Tekes) si pentru Ministerul Muncii si Economiei din Finlanda si un senior consultant la Technopolis Group Baltics. În ultimii 20 de ani Jari a fost responsabil pentru proiectarea, implementarea si evaluarea stiintei, tehnologiei si politicii de inovare si masurilor politice conexe in Finlanda.

 

 

Recomandări generale

 

  • Implicarea partilor interesate in proiectarea si implementarea de noi politici, instrumente si initiative. Cu o implicare mai mare a partilor interesate, initiativele vor fi mai bine concepute, va exista un angajament mai puternic din partea ecosistemului pentru a le pune in aplicare, va exista o mai mare transparenta si initiativele vor beneficia de un interes mai mare din partea partilor interesate.

 

  • Infiintarea unei noi agentii de antreprenoriat. Aducand impreuna, coordonarea de design si implementarea de noi initiative, in cadrul unei agentii moderne si dinamice, vom putea crea expertiza critica si masa critica in numeroase arii ale politicii romane de antreprenoriat.

 

  • Proiectarea si activarea Hub-ului de Conectare. In afara catorva exceptii de excelenta din sistemul de antreprenoriat romanesc, comunicarea intre participanti este inexistenta. Astfel, Hub-ul de Conectare (The Connecting Hub) va spori comunicarea si cunoasterea intre partile interesate si va permite celor mai promitatoare start-up-uri romanesti sa fie usor de identificat si conectate cu pietele internationale, acceleratorii internationali  si investitorii internationali prin intermediul serviciului de brokeraj.

 

 

Recomandări specifice

 

1. Rolul agentiilor si al entitatilor publice

Stabilirea unui mecanism de guvernanta pentru un nou Consiliu National al Inovarii si Antreprenoriatului bazat pe  cele mai bune practici din sectorul privat. Consiliul ar trebui sa includa persoane respectabile din domeniul cercetarii, educatiei si afacerilor, alese cu titlu personal pentru a servi ca o voce apolitica impartiala a ecosistemului antreprenorial.

 

 

2. Integrarea si promovarea ecosistemului antreprenorial din Romania

  • Stabilirea unui Centru de Conectare ca platforma de facilitare pentru integrarea si promovarea ecosistemului antreprenorial din Romania, a startup-uri-lor si a scaleup- uri-lor.
  • Dezvoltarea unui portal web unde sa fie disponibile intr-un mod transparent informatii relevante pentru startup-urile si pentru scaleup-uri.
  • Stabilirea unui Premiu pentru Antreprenoriat sub auspiciile presedintelui Romaniei in vederea promovarii startup-urilor de succes care au fost infiintate si functioneaza in afara ecosistemului din Romania, precum si in vederea celebrarii antreprenoriatului si a recunoasterii antreprenorilor de varf.

 

 

3. Abordare de tip „date deschise”

  • Punerea datelor de monitorizare agregate in mod liber la dispozitia tuturor participantilor din ecosistem.
  • Numirea unei echipe de experti internationali care sa analizeze ecosistemul in mod regulat si sa isi prezinte recomandarile guvernului.

 

 

4. Combaterea birocratiei, formalitatilor administrative si a coruptiei

  • Crearea unui ghiseu unic care sa functioneze ca centru de servicii digitale pentru antreprenori, care sa ofere servicii de e-Guvernare integrate.

 

 

5. Achizitii inteligente

  • Autoritatea Nationala pentru Achizitii Publice ar trebui sa aiba o „abordare de tip sandbox (în mediu protejat)” pentru a experimenta modele de implementare a achizitiilor pre-comerciale si achizitiilor in domeniul inovarii care implica startup-urile si scaleup-urile.

 

 

6. Cadrul legal pentru startup-uri si pentru scaleup-uri

  • Elaborarea unei „Legiferari propice antreprenoriatului” in care „principiul antreprenoriatului” sa functioneze ca un standard de orientare pentru consultarile inter-ministeriale si pentru colaborarile la nivel de ecosistem.

 

 

7. Stimulente fiscale pentru startup-uri si pentru scaleup-uri

  • Continuarea monitorizarii si ajustarii sistemelor legislative privind legislatia fiscala si a muncii pentru a incuraja investitiile în capitaluri proprii, reinvestitiile de dividende si programele de optiuni pe actiuni in vederea stimularii ecosistemului antreprenorial. Extinderea scutirilor fiscale pentru a stimula investitiile locale in startup-uri si pentru a atrage capital strain. Optimizarea procedurilor privind legislatia fiscala si legislatia muncii pentru a raspunde nevoilor specifice ale IMM-urilor inovatoare.

 

 

8. Catalizarea schimbarii: Agentia Nationala pentru Antreprenoriat

  • Infiintarea unei Agentii Nationale pentru Antreprenoriat (ANA) care sa functioneze ca o agentie de finantare dedicata inovarii si antreprenoriatului

 

 

9. Educatia antreprenoriala in Romania

  • Punerea la dispozitie de fonduri alocate pentru scolile primare si gimnaziale in vederea organizarii de proiecte si activitati antreprenoriale, inclusiv cluburi si societati antreprenoriale, concursuri de planuri de afaceri.
  • Invitarea scolilor, a antreprenorilor, a elevilor si a profesorilor (prin intermediul asociatiilor sau reprezentantilor corespunzatori ai acestora) sa se alature unei discutii deschise cu privire la modul de schimbare a abordarii educationale generale in vederea unei mai bune sprijiniri a spiritului antreprenorial.

 

 

10. Accesul la talente

  • Stabilirea unui program specific de promovare in vederea atragerii talentelor straine si din diaspora in domeniul antreprenoriatului. Cartografierea talentelor din diaspora va fi esentiala pentru implementarea cu succes a acestui proiect.
  • Stabilirea unui permis pentru startup-uri pentru a atrage antreprenorii straini in vederea lansarii de noi afaceri in Romania.

 

 

11. Programe de sprijin nefinanciar in Romania

  • Lansarea unui program care sa ofere sprijin nefinanciar pentru startup-uri si IMM-urile care vor sa se dezvolte pe pietele internationale.

 

 

12. Mecanisme financiare pentru antreprenorii din Romania

  • Introducerea unor mecanisme de finantare integrate complexe pentru startup-uri (si pentru anumite tipuri de IMM-uri).
  • Stabilirea de proceduri comune pentru gestionarea programelor de finantare, inclusiv sisteme informatice si gestionarea electronica a aplicatiilor, precum si monitorizarea proiectelor si programelor la nivelul tuturor agentiilor.

 

 

13. Masuri de politici care au in vedere cererea si alte initiative

  • Conceperea si lansarea unui program de organizare de competitii centrate pe provocari (competitii deschise pentru colectarea de idei noi) in vederea abordarii unor anumite provocari societale – care combina nevoile existente la nivel national cu potentialul crescut al pietei internationale

 

 

14. Transformarea universitatilor, a incubatoarelor si a programelor de accelerare din Romania

  • Revizuirea Legii privind incubatoarele pentru a putea beneficia de experienta internationala si pentru ca aceasta sa fie compatibila cu standardele internationale.
  • Promovarea acreditarii internationale a incubatoarelor si a programelor de accelerare de varf din Romania.
  • Electarea si sprijinirea dezvoltarii si expansiunii ulterioare a celor mai promitatoare servicii de incubare si accelerare din Romania in vederea consolidarii si crearii de masa critica.
  • Lansarea unui program national de accelerare pentru startup-uri.
  • Acordarea companiilor romanesti acceptate in programe internationale de accelerare a unui grant de 15.000 EUR pentru subventionarea cheltuielilor de deplasare si de sedere ale acestora.
  • Elaborarea unui program specific de sprijin pentru implicarea persoanelor din mediul academic in activitati antreprenoriale.
  • Crearea unui Legi privind proprietatea intelectuala pentru universitatile din Romania in vederea reglementarii transferului de proprietate intelectuala, definirea criteriilor de evaluare a activitatilor antreprenoriale ale universitatilor, stabilirea unei structuri comune de centre de transfer tehnologic (TTO) pentru toate universitatile si furnizarea de formare si instruire pentru personalul TTO.

 

 

15. Finantarea prin intermediul sectorului bancar

  • Finantarea FRC (Fondul Roman de Contragarantare) cu suficienti bani pentru a permite Fondului National de Garantarea Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) sa emita garantii catre banci in vederea finantarii IMM-urilor.

 

 

16. Crearea si sprijinirea retelelor de investitori providentiali in Romania.

  • Accelerarea dezvoltarii unei culturi a investitorilor individuali (business angels) prin sprijinirea crearii de retele de business angels, contribuirea la infiintarea unei federatii nationale de retele de business angels si sponsorizarea unei expozitii itinerante in vederea popularizarii acestei idei.

 

 

17. Programul de coinvestitii a investitorilor individuali (business angels)

  • Crearea unui program de coinvestitii a investitorilor individuali (business angels) pentru Romania.
  • Crearea unei certificari a investitorilor individuali (business angels) pentru un fond de coinvestitii.

 

 

18. Implementarea de stimulente fiscale pentru investitorii in etapa initiala si a Legii investitorilor providentiali

  • Modificarea Legii investitorilor individuali – business angels si implementarea acesteia numai daca alte masuri nu dau rezultate.

 

 

19. Capitalul de risc

  • Crearea unei politici inovatoare privind fondurile cu capital de risc.

 

 

20. Piata titlurilor de capital din Romania

  • Lansarea în 2018 a unui program national intitulat „IMMurile inovatoare sunt pe piata AeRO”.
  • Bursa de valori Bucuresti ar trebui sa aiba obiective mai ambitioase in ceea ce priveste dezvoltarea pietei AeRO.
  • Crearea unui nou set de stimulente pentru investitorii care investesc pe „piata inovatoare AeRO”.
  • Eliminarea barierelor artificiale in calea fondurilor institutionale si reglementate care le impiedica sa investeasca in companii aflate in etapa initiala de dezvoltare.
  • Introducerea de stimulente fiscale care sa permita calificarea costurilor de listare pe piata AeRO ca reprezentand cheltuieli deductibile.

 

 

21. Monitorizarea performantelor ecosistemului antreprenorial

  • Guvernul (sau o organizatie publica independenta) ar trebui sa dezvolte un sistem informatic care sa primeasca automat date de la partile interesate din ecosistem.
  • Elaborarea, la fiecare trei ani, a unui studiu cu privire la ecosistemul antreprenorial din Romania, pe baza datelor reale colectate din ecosistem.
Modificat la: 2021-09-28 12:36:00
e-Cerere 544
e-Petiție