În perioada 16–17 iulie 2025, are loc la Copenhaga, Danemarca, reuniunea informală a miniștrilor cercetării din Uniunea Europeană, eveniment cu miză strategică majoră pentru viitorul științei și inovării la nivel continental. În centrul discuțiilor se află rolul tehnologiilor critice în consolidarea competitivității europene și integrarea cercetării și inovării în următorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene (CFM).
România este reprezentată la acest eveniment de conducerea Autorității Naționale pentru Cercetare, reflectând angajamentul instituțional puternic pentru poziționarea României ca actor activ în definirea viitorului ecosistem european de cercetare și inovare.
Tehnologiile critice – vectori de competitivitate și suveranitate europeană
Discuțiile informale din 16 iulie, moderate de Christina Egelund, ministrul danez al învățământului superior și cercetării, sunt axate pe tehnologii critice, cu accent pe domenii strategice precum: inteligența artificială de încredere, microelectronica, fotonica, tehnologiile cuantice, biotehnologiile, securitatea cibernetică, reziliența digitală și noile surse de energie.
În intervenția sa, președintele ANC a subliniat că România și-a asumat dezvoltarea de ecosisteme naționale dedicate acestor tehnologii, în linie cu obiectivele Platformei Europene pentru Tehnologii Strategice (STEP). Printre inițiativele de referință menționate s-au numărat:
ü RoHydroHUB – Hubul românesc pentru tehnologii pe bază de hidrogen și energie verde;
ü PNTS – Platforma Națională pentru Tehnologii Semiconductoare;
ü HRIA – Hubul Românesc pentru Inteligență Artificială;
ü ELI-NP – cel mai puternic laser din lume, cu o putere de 10 PW, deja operațional la Măgurele.
Aceste centre beneficiază de o alocare cumulată de peste 800 milioane euro și vizează crearea de spin-off-uri tehnologice, linii pilot de microproducție, prototipuri industriale și sesiuni de formare în tehnologii emergente.
Un nou cadru financiar. Mai mult pentru cercetare
Ziua de 17 iulie este dedicată analizei propunerilor Comisiei Europene privind integrarea cercetării și inovării în următorul Cadru Financiar Multianual 2028–2034, un instrument esențial pentru viitorul științei europene. Comisarul european pentru start-up-uri, cercetare și inovare, Ekaterina Zaharieva, va prezenta viziunea executivului european, cu accent pe succesorul programului Horizon Europe. ANC consideră esențial ca viitorul program-cadru să păstreze o componentă solidă pentru consolidarea capacităților științifice ale țărilor cu performanță în creștere, precum România. Accesul echitabil la finanțare, reducerea decalajelor de inovare și susținerea infrastructurilor de cercetare de interes european sunt obiective strategice asumate de țara noastră.
„Ne pregătim să extindem Consiliul European pentru Inovare (EIC), sperăm chiar să dublăm bugetul, cel puțin”, a declarat Ekaterina Zaharieva, subliniind necesitatea unor resurse sporite pentru proiectele de vârf în domeniul tehnologiilor de avangardă.
România este un partener activ în Europa cunoașterii, iar prezența la reuniunea de la Copenhaga reconfirmă poziția țării noastre ca promotor al excelenței științifice și al cooperării europene. ANC va continua să stimuleze conectarea cercetării românești la marile direcții europene, consolidarea parteneriatelor internaționale și dezvoltarea de tehnologii cu impact strategic pentru economia viitorului.
„România construiește deja ecosisteme pentru tehnologiile critice ale Europei. Viziunea noastră este clară: industrie, cercetare și educație, conectate într-un efort comun pentru a transforma știința în forță economică. Nu cerem doar acces la resurse europene – venim la masă cu proiecte strategice, gata să producă rezultate”, a declarat Andrei Alexandru, președintele Autorității Naționale pentru Cercetare.
