Astăzi, 17 februarie 2026, are loc cea de-a Treia Reuniune a Comisiei Mixte România–Japonia pentru Cooperare în domeniul Științei și Tehnologiei, un moment de referință în dinamica relațiilor bilaterale în cercetare și inovare. Evenimentul marchează semnarea Memorandumului de Cooperare între Autoritatea Națională pentru Cercetare – România (ANC) și Ministerul Educației, Culturii, Sportului, Științei și Tehnologiei (#MEXT) al Japoniei, consolidând un parteneriat ancorat în tradiții științifice solide și orientat către provocări globale contemporane.
Organizată de ANC, reuniunea se desfășoară la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară “Horia Hulubei” (IFIN-HH), instituție de referință a cercetării românești, și beneficiază de participarea reprezentanților autorităților și agențiilor de profil din ambele țări, alături de oficiali ai Ministerului Afacerilor Externe al României (Ministerul Afacerilor Externe/ Ministry of Foreign Affairs, Romania). Această prezență interinstituțională reflectă angajamentul comun pentru un cadru bilateral robust, aliniat Parteneriatului Strategic dintre România și Japonia din 2023, care plasează cooperarea științifică și inovarea tehnologică în centrul dialogului politic și economic.
Delegația română este condusă de domnul Andrei Alexandru, Președinte al ANC, iar cea japoneză de Excelența Sa domnul Hiroshi Kawamura, Ambasador pentru Cooperare în Știință și Tehnologie în cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Japoniei. Alături de aceștia, participă experți din ministerele și agențiile japoneze responsabile de politici în știință și inovare, precum și directori ai institutelor naționale de cercetare-dezvoltare și universități românești.
Memorandumul reafirmă și actualizează cadrul de cooperare interguvernamentală stabilit în 1975, instituind o bază modernă pentru colaborarea bilaterală în știință și tehnologie. Documentul consacră principiile egalității și beneficiului reciproc și introduce mecanisme concrete: schimb de bune practici în politici publice, organizarea de evenimente științifice comune, stimularea mobilității cercetătorilor între institute și universități, precum și promovarea proiectelor de cercetare în parteneriat.
Pentru sistemul românesc de cercetare, Memorandumul oferă temeiul formal necesar lansării viitoarelor apeluri bilaterale și formării de consorții româno-japoneze în domenii prioritare. Agenda reuniunii reflectă această direcție strategică și include prezentarea marilor infrastructuri și inițiative naționale de cercetare, între care Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI NP) și DANUBIUS-RI, alături de orientările politicilor japoneze în știință, tehnologie și inovare. Discuțiile vizează arii de cooperare cu relevanță directă pentru ambele state: geofizică și seismologie, inteligență artificială, schimbări climatice și teledetecție, energie și fizica energiilor înalte, hidrogen verde.
În cadrul acestor domenii, sunt evidențiate contribuțiile centrelor de excelență și ale infrastructurilor naționale: hub-urile de inteligență artificială coordonate de prof. dr. Adina Florea la Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București, platformele de cercetare în domeniul hidrogenului verde coordonate de dr. Mihai Varlam la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice și Izotopice, precum și Centrul MARS din cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică INOE 2000, coordonat de dr. Doina Nicolae, cu expertiză în teledetecție și monitorizare climatică avansată.
Expertiza românească în particularitățile zonei seismice Vrancea poate dialoga aplicat cu experiența japoneză în sisteme de avertizare timpurie și management integrat al riscului seismic. În inteligența artificială și tranziția energetică, complementaritatea dintre potențialul românesc și maturitatea tehnologică japoneză creează premise solide pentru dezvoltări comune cu impact economic și societal.
Prin acest Memorandum, România consolidează o relație bilaterală cu un actor științific major și creează premisele unei cooperări structurale, orientate către rezultate concrete și măsurabile. Beneficiile pentru cercetarea românească includ integrarea mai profundă în rețele internaționale de excelență, acces la parteneriate tehnologice avansate și sporirea capacității de a genera proiecte competitive la nivel global.
Reuniunea s-a încheiat cu ceremonia oficială de semnare a Memorandumului, urmată de un program de vizitare a unor infrastructuri relevante de cercetare, oferind delegației japoneze o perspectivă directă asupra potențialului științific și tehnologic al României.
